G4Media.ro

Klaus Iohannis a cerut, în convorbirea cu Joe Biden, un număr suplimentar…

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Klaus Iohannis a cerut, în convorbirea cu Joe Biden, un număr suplimentar de trupe în România și accelerarea creării Grupului de Luptă al NATO

Administrația Prezidențială a transmis, luni seară, detalii despre discuțiile la care a participat Klaus Iohannis cu președintele american Joe Biden.

La discuții au participat Emmanuel Macron, Andrzej Duda, Boris Johnson, Justin Trudeau, Olaf Scholz, Mario Draghi, Jens Stoltenberg, Ursula von der Leyen, Charles Michel și premierul Japoniei, Fumio Kishida, pentru prima dată în acest format.

Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

Președintele a subliniat și importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune, conform comunicatului. Totodată, președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități.

Comunicatul integral al administrației prezidențiale

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 28 februarie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați și ai instituțiilor multilaterale, în contextul desfășurării agresiunii militare nejustificate și ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Consultările au continuat linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la datele de 11 și 18 februarie 2022.

La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Președintele Consiliului European, Charles Michel, și, pentru prima dată în acest format, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

Liderii au analizat situația gravă de pe teren și au reiterat măsurile concrete și ferme de răspuns întreprinse de comunitatea internațională pentru descurajarea Rusiei, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, precum și la măsurile care pot fi întreprinse pentru prevenirea escaladării acestor acțiuni, inclusiv având în vedere amenințarea cu utilizarea armelor nucleare de către Președintele rus, pe care liderii au condamnat-o.

Accentul a fost pus, în continuare, pe strategia cuprinzătoare și concretă prin care poate fi sprijinită Ucraina, pe toate dimensiunile, în fața acestei agresiuni, în vederea asigurării suveranității și integrității teritoriale ale acestui stat, și a restabilirii păcii și securității pe continentul european.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale și asupra ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv din perspectiva amenințării utilizării armelor nucleare de către Federația Rusă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat, și cu acest prilej, sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă și de securitate.

Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, inclusiv la Marea Neagră, precum și asupra întregului spațiu euroatlantic.

Președintele României a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat, și în acest context, importanța accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, Președintele României a reluat apelul la trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat măsurile concrete întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecție, combustibil, alimente, apă și medicamente. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina, valorificând poziția sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenți.

Președintele României a subliniat că la eforturile depuse de țara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetățenilor ucraineni de la frontieră, precum și asigurarea tranzitării în siguranță a unui număr mare de cetățeni ai altor state și a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

Totodată, în context, Președintele României a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune și șantaj.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Avem armata de popi care e mai mare decat armata țării. Probabil pericolul e mai mare din întuneric.

  2. Armata noastra de popi este printre cele mai numeroase si puternice din lume

    • Tu faci arte din divizia progresistilor trotinisti, aia de ataca pe la spate?

    • Nu fac maica parte din nici o sectă, vreau doar sa spun ca noi am investit mai mulți bani în biserici decât în apărare si acum ne rugam de altii sa aduca soldați.
      Încă nu am auzit nimic de sprijinul bisericii pt refugiați, doar ca țarul e un sfânt adevarat.

    • @ o baba
      Amin ,frate!
      dulapu`vrea mai multe trupe Nato in Ro ca sa poata pleca la golf…
      Citesc presa internationala si: Polonia trimite armament , Polonia primeste refugiati, Lituania impune o gramada de restrictii, Letonia si Cehia la fel, prezente.
      Zelenscki un adevarat lider(desi e cam prost dupa mine: sta ca natarul in Kiev tinta pentru rusi) , Bulgaria trimite mig-uri.
      La noi juma`de executiv la taiat panglici la vama , in vizite sa vada cum se descurca privatii(parca imi amitesc de Ceasca care vizita aprozarele patriei cu cateva saptamani inainte de executie: Facem treaba Tovaresi cine e mai tare ca noi?!)
      Nush ce pacate om avea noi ca natie , dar prea putim a prostii europei.
      Asa , ca sa urmez sfatul Babei: Daniel PRESEDINTE!!!

    • Mai sunt si sfintii inchisorilor. Aia care ataca pe la spate, direct din izmene. Mai adevarati. Adulatorii lui Putin.

  3. Si soldatii romani, armata romana unde este?
    Exista si soldati, sau doar colonei si generali burtosi, cu gusa si ceafa lata? Inainte de pensionarea la tinerete ca deh, sa fii soldat cu burta si gusa, e greu, e meserie periculoasa si trebuie sa iesi de tanar la pensie, cu pensie speciala, platita de fraieri.