Judecătorul Cristi Dănileț, o abordare juridică a romanului ”Ion”: ”Azi, dacă George ar depune plângere în termen de trei luni de la comiterea faptei, lui Ion i s-ar face dosar penal”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Judecătorul clujean Cristi Dănileț a făcut un rezumat ”juridic” în 22 de puncte al romanului ”Ion” de L. Rebreanu în contextul în care acesta a fost unul din subiectele de la examenul de bacalaureat din acest an.

”Azi, am așteptat la ușa unei școli să iasă tinerii de la Bac. Toți erau cu telefoanele în mână și majoritatea povesteau afară cum și-au ales la subiectul trei opera „Ion”. Am zâmbit: de câțiva ani tinerii aceia lucrează online, folosesc A.I., urmăresc nave cosmice care aterizează în direct sau miliardari care fac implozie în adâncuri, văd războaie la TV, cumpăra cryptomonede de pe net și droguri din darkweb, iar ei au avut de scris la Bac despre Ion care acum 100 de ani o iubea pe Florica, dar o ia de soție pe Ana pentru pământ, după care Ana se sinucide, iar Ion e omorât de soțul înșelat al Floricăi.

Dincolo de povestea dramatică cu accente de thriller pe care și eu am fost obligat sa o învăț acum trei decenii, din „Ion” putem rămâne și cu ceva util în zilele noastre, dar spus altfel: o lecție de educație juridică”, a scris judecătorul pe blogul său.

Primele 3 puncte sesizate de Cristi Dănileț:

1. La începutul și la finalul romanului sătenii joacă o horă în curtea casei ce aparține tatălui Floricăi – Azi, un astfel de eveniment nu poate să tulbure liniștea publică, indiferent la ce ore se desfășoară, căci ar fi contravenţie;
2. La acea horă, Ion dansează cu Ana, cu care se întâlnește apoi într-un loc ferit. E văzut de fratele de cruce al lui George – Azi, Codul civil ne învață că nu mai există frați de cruce, ci că frații sunt de sânge sau vitregi, numiți cosanguini (același tată) sau couterini (aceeași mamă);
3. Ana era promisă lui George, iar tatăl ei nu îl dorește ca ginere pe Ion – Azi, Constituția și Codul civil ne învață că pentru căsătorie e nevoie doar de consimțământul celor doi miri ajunși la vârsta nubilă, care în România este 18 ani. Părinții nu mai au niciun cuvânt de spus, pețitul e doar o tradiție învechită;