Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, justifică eșecurile diplomatice europene: Crizele din 2021 nu ne-au permis abordarea pe termen lung a problemelor

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat luni că urgenţa în a gestiona diferite crize de-a lungul anului 2021 nu a permis o abordare adecvată – pe un termen mai lung – a problemelor, transmite EFE, citată de Agerpres.

• Anul 2021 a fost un an în care Uniunea Europeană a avut dificultăți să găsească consens între cele 27 de state membre pe mai multe dosare de politică externă.

„Pentru că ne-am aflat într-o situaţie de gestionare permanentă a unor crize ne-a afectat uneori capacitatea de a aborda problemele transversale pe termen mai lung”, a apreciat şeful diplomaţiei europene într-o postare pe blogul său în care trece în revistă evenimentele anului care se încheie.

Pentru Borrell, 2021 poate fi definit drept „un an de tranziţii”, în care „schimbările geopolitice s-au intensificat şi politicile de putere sfidează iar şi iar UE şi valorile sale”. Din acest motiv, Borrell consideră că UE trebuie „să răspundă cu toată hotărârea de care este capabilă”.

Printre cele mai importante crize pe care le menţionează şeful diplomaţiei europene pe primul loc se clasează pandemia de coronavirus, dar tot grave sunt şi situaţiile din Belarus, Ucraina, Mali, Sudan, Afganistan, Etiopia şi Venezuela.

Borrell a deplâns faptul că toate aceste crize nu au mai lăsat spaţiu în agenda internaţională a UE pentru „revitalizarea multilateralismului” sau „gestionarea în mod echilibrat a migraţiei, a crizelor energetice şi climatice sau a regulilor privind tranziţia digitală”.

„Pe măsură ce conflictele hibride se înmulţesc, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina sau Republica Moldova să reziste presiunii Rusiei şi să ne păstrăm concentrarea de neclintit asupra Belarusului”, a apreciat Borrell, care a amintit că UE a aprobat deja cel de-al cincilea pachet de sancţiuni împotriva regimului preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, pentru că s-a folosit de migranţi la frontiera externă europeană ca să pună presiune pe UE.

În ceea ce priveşte Africa, Borrell a evidenţiat „deteriorarea generală” a situaţiei în Sahel şi războiul civil din Etiopia, care „a căpătat proporţii dramatice”. Cât despre conflictul din Libia, şeful diplomaţiei europene a apreciat că situaţia „pare să se fi stabilizat”.

„Cu mâinile goale și umilit”

Vizita lui Josep Borrell în Rusia la începutul acestui an este considerată de mulți analiști drept un eșec pentru Uniunea Europeană, vizită din care șeful diplomației UE s-a întors „cu mâinile goale și umilit”, scria Deutsche Welle (DW) în luna februarie.

„Încercarea de a readuce pe făgaşul normal relaţiile dintre UE şi Federaţia Rusă poate fi considerată ca fiind un eşec pe termen lung. Acesta este rezultatul întâlnirii dintre Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Conferinţa de presă a celor doi s-a transformat într-o lecţie de aroganţă şi eşec.

Borrell părea, din când în când, ca un elev prins la înghesuială, slab pregătit. Serghei Lavrov este cunoscut pentru obiceiul de a nu dărui nimic partenerilor de negocieri, dar, de această dată, el i-a răpit lui Borrell până şi demnitatea”, scria Dr. Christian F. Trippe pentru DW.

„Observatori îngrijoraţi au amintit că pârghiile puterii se află în mâinile Kremlinului şi că Borrell nu dispune de nicio putere, aşa încât el riscă să fie doar folosit. Totul s-a adeverit, din păcate. Uniunea Europeană se află acum în faţa celui mai mare eşec din scurta ei istorie diplomatică.

Mâna întinsă atât de demonstrativ de Borrell către Moscova a fost brutal respinsă. (…) Borrell revine cu mâinile goale şi umilit de la Moscova, noi sancţiuni devin inevitabile. Criza nu a atins aşadar punctul ei culminant”, mai arăta Trippe.

Vaccinare

Borrell şi-a exprimat preocuparea faţă de ratele de vaccinare anticoronavirus „inegale” între continente şi a apreciat că această situaţie „subliniază nevoia de a accelera donaţiile (de vaccinuri) şi de a dezvolta capacităţi locale de producţie de vaccinuri, în special în Africa”.

Politicianul spaniol a amintit că, în timp ce în Europa 60% din populaţie este vaccinată cu schemă completă (rata urcând până la 68% în UE), ratele de vaccinare cu schemă completă se situează la 61% în America de Sud, la 56% în America de Nord, Centrală şi în Caraibe, la 57% în Oceania, la 53% în Asia şi la doar 8% în Africa.

Uniunea Europeană a exportat „fără întrerupere” vaccinuri anti-COVID-19 din decembrie 2020, a notat Borrell, un total de 1,1 miliarde de doze către 61 de ţări din cele 2 miliarde de doze produse.

Aspecte pozitive

Într-un an de „regrese şi provocări”, Borrell a evidenţiat şi „câteva evenimente pozitive”, cum ar fi prezentarea noului plan – denumit „Busola strategică” şi care este negociat acum de statele membre – pentru ca UE să obţină autonomie în domeniul apărării şi să-şi intensifice rolul de furnizor de securitate.

„Până acum, europenii au trăit mult prea mult într-o ‘bulă de securitate’, în pofida existenţei unui mediu de securitate care se înrăutăţeşte rapid. UE nu aspiră să devină o putere militară în sens tradiţional, dar trebuie să fim în stare să ne apărăm mai bine”, a subliniat Borrell.

Totodată, şeful diplomaţiei europene a remarcat că în 2021 relaţiile dintre UE şi SUA, sub preşedinţia democratului Joe Biden, au fost relansate şi a trecut în revistă şi progresele în domeniul schimbărilor climatice, negocierile asupra acordului nuclear iranian şi impozitul pe profit impus marilor corporaţii.

„Chiar dacă modul în care s-a desfăşurat retragerea din Afganistan şi decizia privind AUKUS – acordul de securitate încheiat de SUA, Regatul Unit şi Australia – au fost jenante, la sfârşitul anului ne bucurăm de consultările strânse între UE şi SUA în privinţa Chinei şi a regiunii Indo-Pacifice şi suntem de acord să începem un dialog specific între UE şi SUA pe teme de securitate şi apărare”, a afirmat Borrell.

Un alt punct pozitiv pentru Borrell este acela că UE şi-a intensificat în acest an „angajamentul” faţă de America Latină, printr-o reuniune prin videoconferinţă care a avut loc în decembrie între liderii ambelor părţi.

În fine, în privinţa Chinei, Borrell a recunoscut că „şi-au pus amprenta” asupra anului 2021 înrăutăţirea situaţiei drepturilor omului în această ţară, comportamentul ei la nivel regional, decizia Beijingului de a sancţiona europarlamentari şi alte organisme oficiale ale UE şi, mai recent, „constrângerile” comerciale la adresa Lituaniei.

Sursa foto: Consiliul European