Diaconul rus Tudor Afanasov, decorat de Kremlin, mesaje în cascadă pe Facebook despre o presupusă ”opresiune și discriminare” a rușilor din România / Pretextul, folosit de Putin pentru invazia Ucrainei și pentru acțiuni politice în zone cu comunități rusești

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tudor Afanasov, diacon al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi decorat de Kremlin, a publicat o serie de mesaje pe Facebook despre cum rușii din România ar fi discriminați, dar și despre cum oficiali români s-ar folosi de funcție pentru a-i determina pe aceștia să renunțe la identitatea lor. Pretextul opresiunii comunității minoritare ruse este adesea folosit de dictatorul Vladimir Putin pentru invazii sau acțiuni politice, una dintre ele fiind „operațiunea specială” din Ucraina, un război sângeros neprovocat declanșat în 24 februarie 2022.

Afanasov susține chiar, într-o postare din 10 iulie, că a încheiat ”un adevărat maraton de întâlniri la nivel înalt” în cadrul cărora diaconul de rit vechi ar fi discutat cu reprezentanții mai multor instituții despre drepturile și securitatea comunității lipovenilor ruși din România:

• ”În această săptămână s-a încheiat un adevărat maraton de întâlniri la nivel înalt (…). În același timp, doresc să îmi exprim aprecierea pentru disponibilitatea instituțiilor statului român de a asculta problemele cetățenilor. Consider că este un semnal important faptul că acestea acordă atenție fiecărui cetățean, inclusiv membrilor comunității noastre”, scria Afanasov în urmă cu câteva zile.

În postările sale, Afanasov se declară împotriva denumiri de ”lipoveni” și susține că rușilor le este teamă să își declare identitatea și ”moștenirea culturală” istorică. Diaconul a fost exclus din Comunitatea Rușilor Lipoveni în 2025, conform unei investigații Context.ro care a arătat legăturile acestuia cu apropiați ai Kremlinului.

• Notă: Rușii lipoveni (”vechii credincioși” sau ”staroveri”) reprezintă o comunitate etnică și religioasă de origine rusă, dar care s-a stabilit în afara Rusiei, după secolul al XVII-lea, refuzând reformele religioase introduse de Patriarhul Nikon în Biserica Ortodoxă Rusă. Ei se diferențiază de rușii de astăzi care trăiesc în Rusia prin religie, istorie și tradiții, nu și prin etnie, fiind descendenții acestora. Din cauza persecuțiilor din Imperiul Rus, mulți ruși au fugit în vecinătate, în România, cu precădere în localități din județul Tulcea (Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă etc) și Delta Dunării, dar și în Ucraina sau Republica Moldova. Ei vorbesc un dialect al limbii ruse care păstrează forme vechi ale limbii și majoritatea celor din România vorbesc și limba română.

Într-un răspuns la întrebările G4Media, Afanasov a refuzat să spună cu ce instituții a discutat despre așa-zisele presiuni și discriminări ale rușilor din România despre care acesta vorbește în postările sale. Afanasov a refuzat și să spună la ce dosare penale face referire în postările publice, câte sau când au fost acestea deschise, în urma așa-zisei discriminări:

• ”La acest moment, nu vom formula un răspuns punctual la întrebările transmise. Vom reveni public cu informații și clarificări atunci când vom avea elemente oficiale care pot fi comunicate.
  În prezent sunt în desfășurare verificări și demersuri instituționale, iar din respect pentru aceste proceduri nu dorim să facem declarații care ar putea influența sau afecta desfășurarea lor. La momentul oportun, informațiile care pot fi făcute publice vor fi comunicate.
  În ceea ce privește eventualele sesizări către instituții internaționale, precizăm că nu am formulat astfel de demersuri. Ne-am adresat exclusiv instituțiilor competente ale statului român, în care avem deplină încredere și suntem convinși că acestea vor stabili, în mod obiectiv și imparțial, dacă există sau nu elemente care să justifice existența unor fapte de discriminare ori a altor încălcări ale legii și vor asigura protecția drepturilor tuturor cetățenilor României.
  Nu considerăm necesară implicarea unor mecanisme externe. stim ca statul prin procedurile sale interne care sunt în desfășurare și in care avem încredere vor facem tot ce pot sa elimine aceste temeri”. 

Într-o postare din 4 iulie, Afanasov scria:

• (…) S-a ajuns la punctul în care oamenii se tem să vorbească, să pună întrebări, să-și exprime opiniile de teama de a fi atacați, etichetați, presați sau chiar excluși din organizații doar pentru că nu se încadrează într-o anumită tabără. Și mai trist este că îi stigmatizează pe cei care nu se tem, cărora, în ciuda vremurilor de azi, nu le este rușine să spună că este un descendent al strămoșilor veniți din Rusia, că își acceptă rădăcinile și că este rus. Nu ar trebui să fie motiv de rușine, atacuri sau izolare. Face parte din identitatea noastră, istoria noastră și amintirea familiilor noastre (…);

Un alt exemplu de mesaj transmis de Afanasov în 6 iulie:

• ”(…) Parcă, de la o zi la alta, situațiile pe care mi le semnalați devin tot mai dure și mai greu de acceptat. Nu mai vorbim doar despre comentarii răutăcioase, despre atacuri în online sau despre presiuni între adulți, ci despre copii, despre școală, despre marginalizare, intimidare și familii care au ajuns să ia decizii dureroase doar pentru a-și proteja copiii (…)”.

Îndemnul lui Afanasov la colectarea publică de exemple cu”discriminări” ale rușilor a început în 3 iulie, atunci când diaconul rus a scris pe Facebook că au fost ”inițiate cazuri penale împotriva celor care considerau normal să insulte și să discrediteze etnicii ruși” și despre cum anumiți oficiali români se folosesc de funcții ca să îi determine pe ruși ”să renunțe la identitatea lor”:

• (…) Mă adresez tuturor: Vechi credincioși ruși / ruși lipoveni, ruși, ruși, oameni care aparțin lumii ruse, care simpatizează cu cultura rusă sau care pur și simplu vorbește rusa. Vă rog să mă înțelegeți: momentan nu pot anunța public cu cine vor avea loc aceste întâlniri, dar pot spune clar – semnalul nostru a fost acceptat și există disponibilitatea de a lucra la o strategie reală de protecție a comunității vorbitoare de rusă și rusă din România. Pentru ca aceste discuții să fie cât mai serioase și bine întemeiate, am nevoie de ajutorul vostru: trimiteți orice caz specific de abuz, discriminare, intimidare, abuz, opresiune, umilire sau marginalizare pe care le-ați întâlnit personal, asistat sau cunoscut. Nu contează dacă s-a întâmplat la muncă, la școală, într-un spațiu public, pe internet sau în orice alt context. Avem nevoie de fapte, exemple clare și dovezi reale. Au fost deja inițiate cazuri penale împotriva celor care considerau normal să insulte și să discrediteze etnicii ruși doar pentru că astăzi li se pare „la modă” unora să bată întreaga comunitate. După terminarea anchetei, revenim cu detalii. Vor fi urmate și măsuri legale împotriva celor care continuă să folosească funcțiile oficiale sau influența lor publică pentru a ne determina să renunțăm la identitatea noastră. Totul trebuie făcut cu demnitate, calm și în cadrul legii, dar tăcerea nu mai este o opțiune. Datoria noastră este să luptăm pentru dreptul de a ne păstra vie limba, credința, cultura și memoria strămoșilor noștri (…)”.

Iar exemplele pot continua pe pagina de Facebook a lui Tudor Afanasov / Feodor Afanasii.

Pretextul dictatorului

De precizat că un element central din discursul dictatorului Putin înainte și după invazia din februarie 2022 a fost acela că vorbitorii de rusă și etnicii ruși din Ucraina sunt persecutați sau oprimați. Astfel și-a justificat Putin ”operațiunea specială”, fără niciun fel de dovadă a presupuselor opresiuni.

Putin a folosit acest pretext într-un discurs cu trei zile înainte de invazie (”Cei care au pornit pe calea vărsării de sânge au organizat teroare împotriva oamenilor din Donbas”), când a spus că populația din Donețk și Lugansk este supusă unui ”genocid”.

Putin a folosit pretextul și în anunțul invaziei, din 24 februarie (”Scopul operațiunii este protejarea oamenilor care, timp de opt ani, au fost supuși umilințelor și genocidului din partea regimului de la Kiev”), dar și cu mult înainte, într-un eseu din iulie 2021 în care a vorbit despre cum autoritățile ucrainene discriminează populația rusofonă prin limitarea utilizării limbii ruse, ”ucrainizare” forțată sau marginalizarea culturii ruse.

După anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina, în 2014, Putin a vorbit constant despre armata ucraineană care atacă populația rusofonă și despre Rusia care are o obligație și un ascendent morale asupra rușilor și rusofonilor din Ucraina.

Însă Putin și alți oficiali ruși au acuzat nu numai Ucraina, ci mai multe state din jur, din sfera de influență a fostei URSS, că discriminează minoritatea rusă și populația rusofonă: Moldova, Georgia, țările baltice (Letonia, Estonia, Lituania), dar și Kazahstan.

O anchetă Reuters din 9 iulie (perioada în care Afanasov colecta public ”discriminări” ale rușilor) arată că Putin pregătește o escaladare a conflictului și o posibilă țintă ar putea fi România.

Potrivit surselor oficiale de la Kremlin citate de Reuters, liderul rus este tot mai hotărât să continue ofensiva, iar un fost oficial al Ministerului rus al Apărării evocă inclusiv posibilitatea unor lovituri asupra bazelor NATO din România și statele baltice.

Cine e Tudor Feodor Afanasov

Context.ro arată într-o investigație din mai 2025 că Tudor Feodor Afanasov a vrut să fie deputatul Comunității Rușilor Lipoveni din România la alegerile parlamentare din 2016, însă fără succes.

Cunoscut și ca Tudor Afanasov sau Feodor Afanasii, acesta a înființat în 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, al cărei președinte este și astăzi. Organizații internaționale au declarat anexarea Crimeei drept ilegală și au condamnat acțiunile Rusiei, în timp ce țările occidentale au impus sancțiuni economice împotriva acesteia.

La șapte luni de la anexarea Crimeei, Afanasov a trimis un e-mail către Pravfond (Fundația pentru Sprijinirea și Protecția Drepturilor Compatrioților care Locuiesc în Străinătate), pentru a anunța constituirea asociațieiși s-a ocupat să securizeze o întâlnire cu liderii fundației.

Toate drumurile duc la Moscova

În 2024, Afanasov a cerut fonduri în valoare de 92,6 mii de euro pe an pentru înființarea și derularea activităților unui centru pentru protecția drepturilor compatrioților ruși din România. Din documentele la care avem acces, nu este clar dacă a și primit bani până în prezent. Feodor Afanasov susține, într-un răspuns pentru Context.ro, că “proiectul nu a fost finanțat și nu este operațional”.

În noiembrie 2024, mai arată Context.ro, Afanasov a fost la Moscova, la Adunarea Generală a Compatrioților Ruși din Străinătate organizată de Fundația Russkiy Mir (Lumea Rusă), unde ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ținut un discurs.

Feodor Afanasov a și urcat pe scenă pentru un panel de discuții alături de Elena Aleksandrovna Yampolskaya, consilier al lui Vladimir Putin, fost deputat al Dumei de Stat a Federației Ruse, care conduce Consiliul de Supraveghere al Fundației Russkiy Mir din mai 2024.

Tot Context.ro arăta într-o altă investigație, din august 2025, cum Afanasov a primit Distincția de Onoare a Compatrioților semnată de Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Citește aici și aici mai multe despre Tudor Feodor Afanasov și legăturile diaconului cu organizații sancționate internațional, propagandiști ai regimului Putin și activiști rusofili.