Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Zarva populistă stârnită acum ceva vreme de proiectul de lege privind plata pensiilor private primește un nou protagonist: Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța Supremă a atacat la Curtea Constituțională legea abia adoptată de Camera Deputaților, înainte de a fi promulgată de președinte.
Comunicatul Înaltei Curți, în care se descriu motivele se sesizare a CCR, conține toate poncifele care au fost aruncate în spațiul public de cei care se opun acestei legi: se fură banii poporului, se încalcă dreptul la proprietate, e o lege adoptată intempestiv. Plus alte câteva obiecții care, poate deloc întâmplător, par copiate din avizul Consiliului Legislativ, semnat de nemuritorul Florin Iordache.
În primul rând, această lege nu a fost adoptată intempestiv, pentru că ea trebuia să apară acum 16 ani. Legea privind pensiile private a intrat în vigoare în anul 2006 și acolo se scria clar că o lege privind modul de plată a acestor pensii trebuia adoptată în termen de trei ani – adică în până în 2009. Numai că Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a tot întârziat elaborarea proiectului de lege până anul acesta.
Tocmai din cauza acestei întârzieri, în momentul în care participanții la sistemul de pensii private au început atingă vârsta de pensionare, trebuia găsită o soluție de avarie până ASF-ul își făcea treaba și trimitea proiectul de lege la Parlament pentru legiferare. Așa că s-a legiferat posibilitatea ca cei care ating vârsta de pensionare să ridice toți banii fie într-o singură tranșă, fie eșalonat pe o perioadă de cinci ani. Dar repet, aceasta era o soluție tranzitorie, până apărea legea așteptată încă din 2009.
De altminteri, țin minte foarte clar că în 2006, la apariția legii, nici nu se vorbea de eliberarea banilor într-o singură tranșă, ci de două posibilități mari și late.
Una era să se împartă toți banii strânși la o perioadă limitată de timp (10 ani se vorbea atunci), cu efectuarea de plăți lunare. Dezavantajul era că după expirarea celor 10 ani, participantul pierdea această sursă de venit.
Cealaltă opțiune era stabilirea unei pensii viagere, care se plătea până la decesul participantului, dar avea dezavantajul că valoarea ei era mai mică decât cea din prima variantă. Varianta plății integrale a apărut mai târziu, din cauza indolenței celor de la ASF.
Pe de altă parte, aici vorbim de un fond de pensii, reglementat ca atare de la bun început, nu de un fond de investiții. La fondul de investiții, da, participantul se bucură de libertate absolută în utilizarea banilor, îi poate retrage oricând, integral sau parțial.
Logica unui fond de pensii e cu totul alta, este aceea de a furniza participantului o sumă plătibilă lunar. El rămâne proprietar al banilor strânși, dar se supune regulilor impuse de la bun început. Nu e nimic intempestiv aici, nu e nimic neconstituțional, nu e o naționalizare a proprietății private, așa cum perorează Înalta Curte de Casație și Justiție.
Să nu fi știut judecătorii supremi toate aceste lucruri? Ba bine că nu. Și atunci, ce i-o fi apucat să deranjeze Curtea Constituțională, laolaltă – poate deloc întâmplător – cu partidul extremist AUR?
Nu cad în capcana – destul de facilă – de a spune că Lia Savonea, șefa ICCJ, a vrut să demonstreze că ea apără și pensiile private românilor, nu doar pe cele speciale ale magistraților.
Dar înclin să cred că substratul atacării acestei legi – care, apropo, este parte a angajamentelor României de aderare la OCDE – e altundeva: este parte a războiului pe care Lia Savonea îl poartă cu actuala guvernare, cu precădere cu premierul Ilie Bolojan. Război care a început odată cu legea de reducere a pensiilor speciale ale magistraților, pentru care premierul și-a asumat răspunderea.
Să nu ne mire așadar dacă vom vedea tot mai des genul acesta de hărțuieli politico-jurisdicționale din partea celei mai înalte magistraturi a țării. Războiul tinde să devină jihad în toată regula.
Citește și
Florin Iordache și Tudorel Toader au rămas reperele în domeniul justiției din România.
Justiția românească a devenit cârpa de care își șterg picioarele tâlharii care jefuiesc averea publică.
Lia Savonea dorește să blocheze orice inițiative de redresare a României ale actualei guvernări. De ce? Pentru că justiția din România este aservită tâlharilor care jefuiesc averea publică.
Daca in ce priveste Pilonul II de pensii acestea sunt obligatorii si o oarte din suma totala oprita pentru pensii, in ce pruveste Pilonul III este cu totul alta treaba
Fiecare roman poate sa adere individual si benevol la Pilonul III pentru ca la 60 de ani sa ia suma acumulata. Este o pensie optionala cu o descriere precisa, iar statul vrea sa nationalizeze acesti bani si sa se foloseasca de ei incalcand un contract privat.
@AlexTV – Cred ca ar trebui sa faci, totusi, diferenta intre un fond de pensii si un o depunere pe termen lung (sau un fond de investitii, cum spune autorul articolului). Nu te obliga nimeni sa optezi pentru un fond de pensii care vine cu reglementari caractersitice unui fond de pensii. Daca se retrage toata suma la implinirea varstei de 60 de ani, isi pierde tocmai scopul pentru care a fost initiat. In ce priveste „nationalizarea”, cred ca ai probleme in a intelege sensul cuvantului. Banii sunt proprietatea ta, doar reglementarea este obligatorie pentru ca fondurile sa functioneze cu scopul declarat de pensie.
@Kafca fac foarte bine deosebirea si stiu ce am semnat! Am semnat un contract intre mine si fondul de pensii cu o prevedere clara: la 60 de ani imi iau banii strânși direct de la fondul de pensie. Orice interventie in afara acestei înțelegeri este in afara contractului semnat si nu poate fi impusa partilor!
Eu nu inteleg aceasta abordare, nu e ca si cum daca Savonea si AUR nu sesizau CCR era in regula sa avem in vigoare o lege posibil neconstitutionala care ar fi putut fi foarte bine declarata neconstitutionala in urma sesizarii CCR de catre vreo intanta din tara in urma proceselor care sunt convins ca ar fi aparut pe aceasta tema. Iar acum de Pilonul 2, inteleg faptul ca angajatii trebuie sa directioneze o suna din contributii unui fond privat care in „mod normal” trebuiau sa mearga la stat si cumva deci nu esti tu stapan pe banii aia si ar avea o logica sa nu ai dreptul sa-i primesti toti odata. Dar ce te faci cu oamenii care 20 de ani au cotizat la Pilonul 2 cu gandul ca in momentul pensionarii vor primii intreaga suma? Ce vina au cetateni ca ASF si Parlamentul au fost incompetente si nu au stabilit treaba asta de la inceput? Ei bine aici e vorba de predictibilitate domnule Liviu Avram si legea ar trebui sa se aplice in viitor eventual, nu sa se schimbe regulile cand unii mai au 2 ani si aveau dreptul sa se bucure de toata suma. De aceasta predictibilitate privind pensionarea ne vorbeste mereu CCR cand trosneste vreo lege care micsoreaza pensiile speciale. Acum in cazul simplilor cetateni de ce nu ar fi o situatie similara?
Mai bine scotociți să vedeți câți baloți de euro mănâncă aceste publicații de presă și apoi veți realiza de ce aceste atacuri.
Este un război, între Executiv și Justiție. Executivul, spre deosebire de cea de-a doua, are la îndemână bugetul, presa, serviciile etc. Ordinul e clar pe unitate: orice face ICCJ e rău, orice fac ei, politicienii, e bun, e reformă, e zaț cu lapte.