Italia și Franța au ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Parlamentul francez a ratificat marţi protocoalele de aderare ale Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, transmite AFP, citată de Agerpres.

Deputaţii francezi au adoptat textul cu 209 voturi pentru şi 46 împotriva. Adunarea Naţională (extrema dreaptă) s-a abţinut, în timp ce Franţa Nesupusă (stânga radicală) s-a opus.

Ministrul de externe Catherine Colonna a subliniat „decizia istorică majoră” a Suediei şi Finlandei a căror „neutralitate a fost până acum un principiu cardinal”. Acest „punct de cotitură” survine după „răsturnarea reperelor noastre geopolitice” odată cu invazia rusă în Ucraina, recurgerea unei „puteri” la „forţa brută” cu o „violenţă nemaiîntâlnită”, „abuzuri, violuri, asasinate şi deportări”, a subliniat şefa diplomaţiei franceze. NATO reprezintă „o chestiune de apărare colectivă” şi nu înseamnă „în niciun caz, a fi ofensiv” a amintit Catherine Colonna.

Tot marţi, Camera Deputaţilor din Italia a aprobat un proiect de lege vizând ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, vot salutat de Giorgia Meloni, a cărei formaţiune politică de extremă dreaptă, Fraţii Italiei, este considerată favorită la viitoarele alegeri, informează Reuters.

Camera inferioară a parlamentului italian votat cu 398 de voturi pentru şi 20 împotrivă în favoarea proiectului de lege ce urmează să fie supus acum votului senatorilor.

„În faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei, consolidarea frontului european al Alianţei este un pas important ce poate descuraja noile ameninţări ruse” a declarat Meloni.

Aderarea celor două ţări trebuie să fie ratificată de parlamentele tuturor celor 30 de membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord pentru ca acestea să poată beneficia de protecţia articolului 5 din Carta NATO în cazul unui atac.

Turcia ameninţă că va îngheţa procesul de ratificare, acuzând cele două ţări nordice de o atitudine binevoitoare faţă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi de aliaţii săi, consideraţi de Ankara organizaţii teroriste.