Italia caută „soluții alternative” la împrumutul acordat Kievului. Kallas: „Presiune din mai multe părți”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Propunerea Uniunii Europene de a acorda un împrumut pentru reparații Ucrainei se confruntă cu „presiuni diferite din partea diferitelor părți”, a avertizat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Kaja Kallas, în timp ce alte țări, inclusiv Italia, se alătură corului sceptic, solicitând „soluții alternative”, transmite Euronews Italia, citată de Rador.

„Cea mai credibilă opțiune este împrumutul pentru reparații, iar la asta lucrăm. Nu am ajuns încă acolo și este din ce în ce mai dificil, dar lucrăm la asta”, a declarat Kallas luni dimineață, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe de la Bruxelles.

„Mai avem câteva zile”, a adăugat Kallas, referindu-se la summitul crucial programat joi, în cadrul căruia liderii vor decide cum să satisfacă nevoile financiare și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Este prevăzut ca UE să contribuie cu cel puțin 90 de miliarde de euro. Remarcile sale vin după ce Italia, Bulgaria și Malta și-au exprimat noi rezerve cu privire la împrumutul pentru reparații, întărind semnificativ opoziția Belgiei.

Vineri, cele trei țări, împreună cu Belgia, au prezentat o declarație prin care solicită Comisiei să exploreze „soluții alternative” cu „parametri previzibili” și „riscuri semnificativ mai mici”. Aceste soluții ar trebui să servească drept o „punte” pentru a asigura că Kievul rămâne finanțat și că liderii au mai mult timp pentru a discuta cele două opțiuni principale aflate pe masă: un împrumut pentru reparații bazat pe active rusești sau un împrumut comun la nivelul UE.

Conform declarației, așa cum a relatat principalul ziar de afaceri din Franța, „Les Echoes”, invocarea articolului 122 din Tratatul privind funcționarea UE „are consecințe juridice, financiare, procedurale și instituționale care s-ar putea extinde mult dincolo de cazul specific” al activelor rusești.

În ce privește poziția Italiei, „acest lucru nu înseamnă că Giorgia Meloni se opune împrumutului pentru reparații”, a declarat un diplomat european pentru „Les Echoes”, subliniind disponibilitatea prim-ministrului de a oferi garanții liderului Ligii și ministrului transporturilor, Matteo Salvini.

Separat, Andrej Babiš, noul prim-ministru al Republicii Cehe, a declarat că este de acord cu îngrijorările prim-ministrului belgian Bart De Wever, cu care s-a întâlnit săptămâna trecută, și a sugerat că Comisia UE „trebuie să găsească alte modalități” de a ajuta Kievul. „În orice caz, nu vom contribui financiar la ajutor”, a declarat Babiš. „Nu putem oferi bani din bugetul ceh sau garanții”.

Ca răspuns la rezistența din partea Italiei, Bulgariei și Maltei, precum și a Belgiei, Comisia Europeană, prin intermediul unui purtător de cuvânt, a anunțat luni că a „propus două soluții: una s-ar putea baza pe un împrumut comun în schimbul unei marje fiscale, cealaltă s-ar baza pe active suverane rusești imobilizate în jurisdicția UE. În sprijinul acestui lucru, am prezentat deja șase acte legislative pentru accelerarea procedurilor. Prin urmare, pe această bază continuăm schimburile și discuțiile noastre înainte de Consiliul European”.

Vinerea trecută, Banca Centrală a Rusiei a anunțat că a intentat un proces împotriva Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare din Bruxelles, unde sunt imobilizate majoritatea activelor rusești, afirmând că „acțiunile ilegale ale Euroclear au cauzat prejudicii Băncii Rusiei din cauza incapacității sale de a-și gestiona activele lichide și valorile mobiliare”.

Detaliile au fost publicate luni. În procesul depus la Curtea de Arbitraj din Moscova, Banca Centrală solicită despăgubiri de aproximativ 200 de miliarde de euro din fondul belgian pentru înghețarea activelor rusești impusă de UE. Însăși instanța a anunțat vestea, citată de RIA Novosti.

Banca Centrală solicită ca Euroclear să plătească o sumă de puțin peste 18 trilioane de ruble (aproximativ 200 de miliarde de euro) reprezentând daune. Instanța a declarat că nu a decis încă dacă va iniția proceduri în acest caz.

RBK raportează că cifra calculată de Banca Centrală include suma fondurilor și a titlurilor de valoare, precum și profiturile pierdute.

Conform schemei propuse de Comisia Europeană, guvernul ar canaliza activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei către o linie de credit cu dobândă zero pentru Ucraina. Kievul ar fi obligat să ramburseze împrumutul numai după ce Moscova va fi de acord să compenseze daunele cauzate de războiul său de agresiune, ceea ce este foarte puțin probabil. Majoritatea activelor, 185 de miliarde de euro, sunt deținute la Euroclear. Restul de 25 de miliarde de euro sunt distribuite între bănci private din cinci țări. Încă de la început, Belgia s-a opus vehement inițiativei, temându-se de represalii din partea Rusiei și de pierderi de miliarde în instanță.

Comisia UE a încercat să calmeze preocupările Belgiei, oferind o serie de garanții și măsuri de siguranță pentru a zădărnici orice tentativă de arbitraj. Pentru a evita o criză bruscă de lichiditate, UE a înghețat activele rusești pe termen nelimitat.

Luni, Kallas a recunoscut că discuțiile au fost „dificile”, dar a subliniat că un împrumut rămâne soluția cea mai „credibilă”, deoarece o datorie comună ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre. Ungaria a declarat că nu va fi de acord.

„Există presiuni din diverse părți, dar trebuie să fim și foarte limpezi. Alte opțiuni nu sunt cu adevărat viabile. Am încercat deja”, a spus Kallas. „Împrumutul pentru reparații se bazează pe active înghețate de Rusia. Aceasta înseamnă că nu provine din banii contribuabililor noștri, ceea ce este la fel de important”, a adăugat Kallas.

„De asemenea, transmite un semnal clar: dacă provoci toate aceste daune unei alte țări, trebuie să plătești pentru reparații”.

Deși împrumutul pentru reparații ar putea fi aprobat tehnic cu majoritate calificată, ocolind astfel opoziția, Kallas a spus că ar fi „important” ca cel puțin Belgia, principalul custode al activelor, să fie „de acord”. „Ceea ce vreau să spun este că, desigur, unele țări europene sunt mai obișnuite cu amenințările din partea Rusiei decât altele și vreau să vă spun că acestea sunt doar amenințări”, a spus Kallas, referindu-se la temerile de represalii și confiscare. „Dacă rămânem uniți, suntem mult mai puternici, iar acestea sunt doar amenințări pe care le reprezintă Rusia, chiar și unele pe care le-am mai văzut. Așadar, vreau cu adevărat să fim cu toții clari”.

În ciuda deschiderii Comisiei UE, prim-ministrul belgian Bart De Wever rămâne sceptic cu privire la împrumutul pentru reparații, dar spune că este dispus să își dea aprobarea dacă sunt îndeplinite trei condiții cheie: mutualizarea completă a riscurilor, garanții adecvate pentru a asigura lichiditatea și partajarea sarcinilor între toate țările UE care dețin active suverane rusești.

Franța, care deține aproximativ 18 miliarde de euro în active rusești în bănci private, a rămas reticentă cu privire la posibilitatea canalizării acestor fonduri către împrumutul pentru reparații.

Dezbaterea privind finanțarea Ucrainei coincide cu eforturile Casei Albe de a intermedia un acord de pace între Kiev și Moscova, care inițial i-a ținut pe liderii europeni departe de discuții.

Traducere Rador: Oana Avram