Istoricul Radu Ioanid: “Singurii care, chipurile, ar fi rezistat sunt foștii legionari” 

“Holocaustul în România”, cartea lui Radu Ioanid, a apărut recent la editura Polirom într-o perioadă în care apologia Mișcării legionare și negarea Holocaustului au căpătat o amploare fără precedent în ultimii 35 de ani. Într-un interviu exclusiv la RFI România, Radu Ioanid se referă la acest context în care apare acest volum re-editat.

“Realitatea este că începând cu toamna anului 2024 s-au cristalizat în România o serie de atacuri furibunde împotriva Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ‘Elie Wiesel’, împotriva celor care fie că erau jurnaliști, fie că erau istorici, se ocupau de problema fascismului românesc și de istoria Holocaustului din România. Acest lucru a mers în tandem cu apariția partidelor extremiste din România și a candidaților acestora în alegerile parlamentare și în cele prezidențiale” spune Radu Ioanid.

“Aici avem de-a face cu o istorie mai veche, care s-a cristalizat și s-a materializat în timpul celor două campanii electorale recente. Avem de-a face cu faptul că, ne place sau nu, extremiștii de dreapta din România au reușit să capitalizeze în favoarea legionarilor o rezistență anti-comunistă, care a fost de fapt mult mai largă. Victimele comuniștilor care nu sunt legionare există doar marginal în narațiunea românească. Liberalii, țărăniștii, social-democrații, chiar comuniștii care au căzut ei înșiși câteodată victimă regimului comunist, singurii care, chipurile, ar fi rezistat regimului comunist sunt foștii legionari” explică Radu Ioanid.

Cu alte cuvinte îl avem pe rezistentul anti-comunist legionar Ion Gavrilă Ogoranu de la Făgăraș, dar am uitat de grupul fraților Arnăuțoiu din Muscel, ca să nu mai vorbim de politicienii morți în temnițele comuniste, ca liderul țărănist Iuliu Maniu.

Practic, vorbim de zeci și zeci de ani de regimuri totalitare, despre care copiii și studenții din România au învățat superficial sau deloc, cu foarte multe teze induse, fie de național-comunismul românesc, fie de post-comunismul pro-fascist românesc.

Context 

Cartea a ajuns la a patra ediție, care ca și precedenta ediție din 2019 este îmbogățită cu numeroase mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului din România. Radu Ioanid își reamintește că prima ediție, publicată la editura Hasefer în 1997, a apărut sub titlul “Evreii sub regimul Antonescu”. De ce? Fiindcă directorul de atunci al editurii, criticul literar și istoricul Zigu Ornea, a refuzat categoric folosirea termenului de Holocaust.

Radu Ioanid spune că a aflat ulterior că prin președintele de atunci al Federației Comunității Evreiești din România, academicianul Nicolae Cajal, președintele României Ion Iliescu – în funcție în momentul pregătirii pentru publicare – a interzis folosirea termenului de “Holocaust”.

Ediția a 2-a a apărut în 2006 sub titlul “Holocaustul în România”. Ce s-a întâmplat între prima și a doua ediție? În 2003, președintele Iliescu a spus într-un interviu acordat cotidianului israelian Ha’aretz că pe teritoriul actual al României nu ar fi avut loc un Holocaust.

“Asta a fost, scuzați, o gogomănie, pentru că pe teritoriul actual al României a avut loc Pogromul de la Iași, pe teritoriul actual al României se află sudul Bucovinei și județul Dorohoi, care au fost ambele masiv afectate de Holocaust”, spune Radu Ioanid.

Ca urmare a criticilor după interviul din Ha’aretz, președintele Iliescu a numit Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, al cărei vice-președinte a fost Radu Ioanid, la acea vreme director al arhivelor Muzeului Memorial al Holocaustului din România, care a publicat Raportul Final în 2004, unde s-au regăsit multe dintre datele primei ediții a cărții din 1997.

Sursa: RFI Romania