Iohannis anunță că va secretiza în continuare informațiile despre ajutorul pentru Ucraina: ”România nu va fi mai transparentă, nu mi se pare util să facem publice detalii despre ajutorul militar”

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că va menține lipsa de transparență despre informațiile privitoare la ajutorul pentru Ucraina și a invocat pericolul ca Rusia să afle aceste detalii.

”România nu va fi mai transparentă și pentru asta nici nu vă dau detalii despre cine pe cine va antrena”, a spus Iohannis într-o conferință de presă la care a fost întrebat dacă armata română va antrena militarii ucraineni.

”Nu mi se pare util să facem publice detalii despre ajutorul militar. Suntem lângă front, nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina. Dar toate aceste măsuri sunt agreate de forurile competente și sunt gestionate cu foarte mare responsabilitate”, a spus Iohannis.

Întrebat de presă ce îl diferenţiază de premierul olandez Mark Rutte, Iohannis a răspuns: „Cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi cu siguranţă sunt unele teme unde abordările noastre … ambele sunt foarte constructive, dar uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO”.

Reamintim că România e printre puținele state occidentale care țin într-un secret absolut sprijinul pentru Ucraina.

În 2023, celebrul jurnalist BBC Stephen Sackur l-a întrebat în repetate rânduri pe ministrul român de Externe Bogdan Aurescu despre secretizarea de către România a eventualului ajutor militar pentru Ucraina. Într-un interviu de 24 de minute, confruntat cu refuzul repetat al lui Aurescu de a vorbi despre acest ajutor, jurnalistul BBC l-a întrebat pe oficialul român dacă ”România e o democrație”.

După ce Aurescu i-a răspuns afirmativ, Sackur l-a întrebat în mod repetat dacă crede în responsabilitatea (”accountability”) politicienilor față de proprii votanți.

Discursul și declarațiile de presă integrale, la Summitul Energiei Nucleare

”Bună ziua! O agendă încărcată zilele acestea aici, la Bruxelles, cu ocazia Consiliului de primăvară. Deja astăzi am participat, la Bruxelles, la Summitul Energiei Nucleare, care a avut loc în această dimineaţă, unde, împreună cu liderii participanţi, am reafirmat angajamentul comun pentru limitarea schimbărilor climatice prin utilizarea energiei nucleare ca sursă de energie curată, dar şi sustenabilă.

România şi-a asumat, ca strategie naţională, dezvoltarea unui mix energetic diversificat şi eficient, bazat atât pe regenerabile, cât şi pe gaz natural, cât şi pe energie nucleară. Avem toate premisele pentru a deveni un lider regional în sectorul energiei nucleare, prin dezvoltarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi prin noile tehnologii reprezentate de Reactoarele Modulare Mici, aşa-numitele SMR-uri. În prezent, discuţiile se centrează pe atragerea finanţării şi pe implementarea deja a proiectelor pe care ni le-am propus.

Pentru cetăţenii români, o industrie energetică competitivă înseamnă avans tehnologic, înseamnă locuri de muncă, înseamnă mai multă siguranţă în viaţa de zi cu zi. În ceea ce priveşte reuniunea Consiliului European, care va începe în câteva minute, avem o agendă foarte densă, cu subiecte extrem de importante şi de data aceasta. Aş menţiona doar câteva din subiectele care sunt pe agendă astăzi. Cel mai important, pe departe, este iarăşi Ucraina. Eu voi insista pe urgenţa sprijinului militar şi pe necesitatea de a îndeplini angajamentele pe care ni le-am asumat, tot aici, la Consiliu.

România va continua să acorde asistenţă pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene, sau, în sens mai larg, a produselor agricole. Menţinerea sprijinului european rămâne fundamentală şi pentru Republica Moldova. Republica Moldova este cel mai afectat stat de agresiunea Rusiei, după Ucraina, evident. Din vecinătatea noastră, problemele se acumulează foarte mai mult în Moldova.

Voi evidenţia faptul că Republica Moldova traversează o perioadă pre-electorală complexă şi se confruntă cu ameninţări hibride, chiar fără precedent. Şi este esenţial să o sprijinim. Siguranţa Republicii Moldova înseamnă siguranţa spaţiului european. În tot acest tablou complex, voi insista asupra importanţei Mării Negre, zonă cu valenţe multiple, după cum ştim, atât pentru securitatea în sine a Europei, cât şi pentru securitatea alimentară, chiar la nivel global. În ceea ce priveşte politica de extindere a Uniunii, voi susţine adoptarea cât mai curând a cadrelor de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale politice cu ambele state.

Vom aborda, de asemenea, un subiect extrem de important – securitatea şi apărarea europeană. Vom discuta, sigur, propunerile recente ale Comisiei Europene privind consolidarea industriei europene de apărare. Eu voi evidenţia că România va participa activ şi constructiv la acest efort. Demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse însă în deplină complementaritate cu NATO, care rămâne, pentru Uniunea Europeană, un partener fundamental în asigurarea securităţii pe întreg continentul european.

Un alt subiect care îi priveşte direct şi pe cetăţenii noştri este situaţia din sectorul agricol. Obiectivul nostru este de a identifica măsuri care să funcţioneze pe termen scurt, dar şi măsuri care să asigure un răspuns eficient pe termen mai lung, termen mediu şi chiar mai lung. Vom discuta aceste chestiuni şi cred că vom găsi soluţii bune. De asemenea, vom avea iarăşi o discuţie pe Orientul Mijlociu, unde, din păcate, suntem încă în căutarea unei voci comune, dar este clar că nevoia de dialog cu ambele părţi este esenţială şi, în final, trebuie găsită o soluţie pe termen lung. În acest sens, avem un schimb de opinii cu Secretarul General al ONU, care se va desfăşura chiar la începutul sesiunii.

Eu voi arăta că România a continuat să acorde asistenţă umanitară populaţiei civile din Gaza, fie în plan bilateral, fie prin canalele partenerilor. Vom avea un schimb de idei asupra noii Agende Strategice a Uniunii Europene, astfel încât să putem veni cu propuneri concrete la Consiliul European de vară din iunie 2024. Şi, în fine, vom avea o discuţie privind progresele înregistrate în domeniul migraţiei. Voi evidenţia, încă o dată, contribuţia substanţială a României la protejarea frontierei externe a Uniunii Europene.

Totodată, voi sublinia faptul că România continuă demersurile pentru finalizarea procesului de aderare la spaţiul Schengen, prin ridicarea cât mai curând posibil şi a controalelor de la frontierele terestre. Dacă aveţi întrebări pe aceste teme, poftiţi!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb dacă ar putea să apară probleme în legătură cu cadrul de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova. Şi, dacă-mi permiteţi, ieri a fost făcută publică o propunere pentru utilizarea profiturilor obţinute din bunurile ruseşti îngheţate în Uniunea Europeană, 90% din aceste profituri ar trebui să ajungă în facilitatea europeană pentru pace pentru Ucraina. Aş vrea să ştiu dacă e nevoie de unanimitate şi care este poziţia României, şi dacă ar putea să apară probleme în acest sens.

Preşedintele României: Chestiunea folosirii acestor fonduri va fi o temă pe care o dezbatem. Noi suntem de acord cu propunerea, însă prevăd discuţii complexe în acest context. În ce priveşte discuţia generală cu începerea negocierilor pentru Ucraina şi Moldova, nu văd probleme de fond, dar văd posibile probleme de formă, fiindcă există o ambiţie de a începe foarte repede. Pe de altă parte, cred că vor fi voci care nu ar agrea o grabă ieşită din comun şi cred că pe termene mai degrabă vom avea o discuţie decât pe fond. Fondul a fost agreat şi toţi sunt de acord.

Jurnalist: Recent aţi trimis o scrisoare către Parlamentul României în care era menţionat trainingul militarilor ucraineni, 50 de militari ucraineni pe teritoriul României, şi tranzitul de echipament militar din Finlanda pe teritoriul României. Puteţi da mai multe detalii, în special cine va antrena aceşti 50 de militari ucraineni, sunt români, sunt forţe Aliate? Şi dacă România, pentru că aţi vorbit de urgenţa sprijinului militar pentru Ucraina, care este cerut chiar de aici de la Consiliu, dacă România va fi mai transparentă în ceea ce priveşte sprijinul militar direct către Ucraina?

Preşedintele României: Nu, România nu va fi mai transparentă, şi, pentru asta, nici nu o să vă dau cine şi pe cine va antrena, dar pot să vă dau un exemplu de proiect de acest tip care mie îmi place foarte mult, este vorba de a antrena piloţi ucraineni pe aeronave F-16, lucru care se va desfăşura într-o bază din România. În rest, repet doar, nu mi se pare, pur şi simplu, util să facem publice detalii despre ajutorul militar sau despre unde facem antrenamente pentru militarii ucraineni. Suntem lângă front, nu are rost să dăm date via media celor care agresează Ucraina. Aceasta este explicaţia, dar sigur că toate aceste măsuri sunt agreate de forurile competente şi ele sunt gestionate cu foarte mare responsabilitate la noi.

Jurnalist: V-aţi anunţat candidatura pentru funcţia de Secretar General al NATO, o candidatură oficială în contextul în care ştim că este un proces care de regulă se poartă cu negocieri în culise, dar atât dumneavoastră, cât şi reprezentanţii mai multor state din Europa de Est consideraţi că este inadmisibil ca Estul să nu fie reprezentat la vârful instituţiilor europene şi euroatlantice. Aş dori să vă întreb cum au receptat până acum partenerii Nord-Atlantici, aliaţii de pe Flancul Estic, dar şi partenerii europeni decalogul pe care l-aţi propus pentru conducerea Alianţei?

Preşedintele României: Decalogul a fost foarte bine primit, şi cred că nu este niciun secret că am discuţii bilaterale cu aliaţi, şi mulţi au menţionat că li s-a părut că am venit exact cu temele care sunt foarte importante, dar, sigur, în discuţii bilaterale au întrebări legate şi de alte teme. Până acum, am avut discuţii, ca să spun aşa, sub linie, foarte bune.

Jurnalist: Voiam să vă întreb dacă în aceste discuţii pe care le-aţi avut, şi cu Mark Rute, în special cum a primit anunţul candidaturii dumneavoastră şi dacă aţi discutat şi cu partenerii care şi-au arătat sprijinul pentru Mark Rute – Statele Unite, Marea Britanie, şi care va fi poziţia Franţei în momentul de faţă.

Preşedintele României: Aceste poziţii vor fi exprimate de statele respective şi de reprezentanţii lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declaraţii decât în formatul NATO, dar pot să vă spun că sunt discuţii foarte bune. Iar cu Prim-ministrul Mark Rutte ne întâlnim la fiecare Consiliu şi la fiecare Summit, şi discutăm. Avem o relaţie absolut normală, niciunul dintre noi doi nu doreşte ca, prin această competiţie, să se strice proiecte sau relaţii care au fost construite în ani, dimpotrivă. Deci este chiar o competiţie constructivă.

Jurnalist: Tot legat de această problemă, candidatura dumneavoastră la această funcţie a alimentat şi unele speculaţii, speculaţii în spaţiul intern că ar fi de fapt şi o posibilă cale pentru a negocia o altă funcţie, o altă funcţie la nivelul european, la una dintre cele mai înalte funcţii la nivelul Uniunii Europene. Şi voiam să vă întreb dacă excludeţi posibilitatea de a mai candida pentru o altă funcţie după acest episod al discuţiilor şi negocierilor legate de funcţia de secretar general la nivelul acestei Alianţe Nord-Atlantice.

Preşedintele României: Eu mă concentrez pe discuţiile pentru NATO.

Jurnalist: Deci nu va exista nicio altă discuţie pentru alte funcţii mai târziu, după momentul 9 iunie?

Preşedintele României: Cred că v-am răspuns destul de tranşant.

Jurnalist: Vă rog să-mi permiteţi o întrebare mai directă pe acest subiect. Aţi primit reacţii de susţinere din partea ţărilor membre? Şi pe cine consideraţi, să spunem, aliaţi în obţinerea acestei candidaturi?

Preşedintele României: După cum am răspuns şi la altă întrebare, nu este uzual să se facă declaraţii după aceste negocieri. Rezultatele sunt deosebit de sensibile, fiecare stat vrea să facă anumite afirmaţii, dar ele să fie păstrate totuşi în cadrul NATO. Vedeţi, la NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabileşte consensual, şi atunci aceste discuţii sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu doreşte ca în spaţiul public să se vehiculeze felul în care au reacţionat. Eu cunosc reacţiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilităţi, prefer să nu le spun public.

Jurnalist: Este deja a cincea întrebare despre concurenţa cu Mark Rutte, dar trebuie să întreb şi asta. Ce vă diferenţiază faţă de Mark Rutte şi de ce v-ar vota pe dumneavoastră în defavoarea domnului Mark Rute? Şi, la final, o întrebare pe politică internă, dacă mai este timp.

Preşedintele României: Fiind o competiţie atipică, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face şi ce va face, dar cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi, cu siguranţă, sunt unele teme unde abordările noastre, ambele sunt foarte constructive, dar uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO.

Jurnalist: Peste o săptămână şi puţin, România intră în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, iar Ministerul de Interne, neconstrâns de nimeni, vine cu o propunere de ordonanţă de urgenţă care produce confuzie printre cei care au minori care vor călători. Această ordonanţă de urgenţă spune: „părinţii, reprezentanţii legali, persoanele care îi însoţesc pe cetăţenii români minori în anumite spaţii în anumite spaţii special amenajate, trebuie să se prezinte şi să semnaleze ca atare, în incinta aeroporturilor şi porturilor”. Dumneavoastră cum comentaţi această propunere de la Ministerul de Interne, care practic mai mult ne duce cu gândul la o barieră decât la ideea de liberă circulaţie?

Preşedintele României: Nu o comentez deloc. O să îi las pe cei de la Interne să explice ce au vrut prin această iniţiativă.

Jurnalist: Voiam să vă întreb de ultimele discuţii din coaliţia de guvernare, având în vedere că s-ar contura susţinerea unui candidat comun la alegerile prezidenţiale. Dumneavoastră v-aţi pronunţat o dată pe acest subiect, voiam să ştiu dacă susţineţi sau care este părerea dumneavoastră, de a merge coaliţia cu un candidat comun la alegerile prezidenţiale.

Preşedintele României: Nu cred că este momentul acum să discutăm despre ce va fi după europarlamentare. Aşa s-a convenit şi în Coaliţie, acum toată lumea să se concentreze pe europarlamentare şi locale, iar după aceea imediat să se tranşeze chestiunea felului în care se vor prezenta candidaţi pentru Preşedinte şi ulterior pentru Parlamentul naţional. Cunosc aceste discuţii, dar nu cred că este bine să amestecăm lucrurile acum. Aşa s-a convenit, acum discutăm europarlamentare şi locale. Că vom avea opinii, toţi avem opinii, dar pentru omul de rând cred că este bine să primească aceste opinii pe rând. Dacă le amestecăm pe toate, nu rezolvăm probabil mare lucru.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, apropo de alegerile locale, avem la Primăria Capitalei un candidat comun susţinut de PSD şi PNL, şi Nicuşor Dan, care a fost susţinut de PNL. Dumneavoastră pe cine aţi vota?

Preşedintele României: Păi, staţi să îşi anunţe candidatura şi pe urmă discutăm. Vă amintiţi cu „pe cine votaţi?” acum mai mulţi ani, şi pe urmă nu s-a mai prezentat. Una peste alta, ca să nu fiu foarte evaziv, cred că, până în momentul acesta, Coaliţia a făcut paşi buni şi a găsit un candidat bun. Mulţumesc! Vă doresc o zi bună!