INTERVIU Mircea Dumitru, candidat la conducerea Academiei Române: Consolidarea puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO este singura șansă de stabilitate și șansa pentru un viitor pentru copiii și națiunea noastră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Candidat la funcția de președinte al Academiei Române, fostul ministru al Educației și rector Mircea Dumitru a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că nu are în vedere o colaborare cu Rusia și China. Din punct de vedere politic, „atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră”, a declarat Mircea Dumitru pentru Edupedu.ro.

• Amintim că academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru candidează la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 7 aprilie 2026
• În acest context, filosoful Mircea Dumitru a acceptat să acorde Edupedu.ro interviul pe care îl puteți citi mai jos. Redacția i-a solicitat un interviu și chimistului Marius Andruh, fără un răspuns clar până la ora publicării acestui articol

Întrebat care este alegerea sa, având în vedere că în rândul elitelor din România coexistă două curente de gândire (primul este conectarea României cu Occidentul, ancorarea în această direcție cu orice preț, cum spunea Eugen Lovinescu, amintit în proiectul de management al lui Mircea Dumitru; al doilea curent cere colaborarea și cu Estul, mai precis cu Rusia și China și cere ca România să fie un pod între cele două civilizații), filosoful Mircea Dumitrua răspuns: „În proiectul pe care eu l-am prezentat nu am în vedere și această relație cu răsăritul sau cu estul, deși sigur că din punct de vedere cultural aceste culturi, cultura rusă sau cultura chineză, reprezintă sigur un lucru foarte important, mai ales pentru cultura umanistă, literatura rusă, arta rusă, de asemenea gândirea socială confucianistă și tot ceea ce înseamnă valorile acestea care sunt configurate în spațiul oriental, răsăritean. Din punct de vedere politic, însă, lucrurile acuma sunt cu totul diferite, iar atitudinea mea este aceea de consolidare puternică a apartenenței noastre la spațiul euroatlantic, la Uniunea Europeană și la structurile NATO. Aceasta este singura șansă a noastră de stabilitate, de dezvoltare și șansa pentru un viitor pentru copiii și pentru națiunea noastră“.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, vicepreședintele Academiei Române a declarat pentru Edupedu.ro că „unirea, care este foarte naturală și foarte firească între românii de dincoace și de dincolo de Prut, (…) este un proces istoric foarte firesc și foarte natural. Dar acesta se poate face în primul rând, în momentul de față, în Uniunea Europeană, nu printr-un act politic și administrativ prin care Republica Moldova să se unească în calitate de entitate statală cu România. Însă aceasta nu exclude necesitatea ca institute de cercetare, institute culturale, cele două Academii despre care am vorbit, universități să lucreze la proiecte comune”.

Rep: Care este proiectul sau ideea pe care vreți să o puneți în plan în acest mandat, dacă veți câștiga alegerile pentru funcția de președinte al Academiei Române? 

Mircea Dumitru: Ideea proiectului meu managerial este aceea că instituția Academiei Române, ca for al cunoașterii, al consacrării și al sincronizării României cu noile realități ale secolului XXI, este o instituție de cultură, de cercetare și de consacrare care are o continuitate istorică, dar care are nevoie și de o schimbare și de o adaptare la aceste realități ale cunoașterii, realitățile social-politice din perioada în care trăim.

Rep: În proiectul dumneavoastră managerial, unul dintre pilonii declarați ai viziunii pe care o avansați este responsabilitatea publică.

Mircea Dumitru: Este mai amplu proiectul, el este structurat pe mai multe capitole: încep cu viziunea pe care o am în legătură cu această instituție și discut despre continuitate și schimbare, despre interdisciplinaritate și noua arhitectură a cunoașterii, excelență științifică și independență intelectuală, responsabilitate publică – despre care dumneavoastră ați vorbit acuma, dar și deschidere internațională. Pe toate acestea le pun într-o structură unificatoare. Aceasta este viziunea generală, după care prezint cadrul strategic, trecutul instituției, continuitatea rolului fondator al Academiei Române care împlinește acum 160 de ani de la înființare și vom sărbători cu o zi înainte de alegeri, adică pe 6 aprilie, acești 160 de ani de la înființarea Academiei. Mă refer la prezentul instituției și am în vedere momentul critic al societății cunoașterii, pentru că Academia este în primul rând un for de cercetare și de cunoaștere, și am în vedere deschiderea către viitor, reconstrucția arhitecturii intelectuale a societății.

Rep: Spuneți așa, în proiectul dvs: „Academia Română are vocația de a participa la dialogul public prin expertiza, analiză și reflecție strategică”. În urmă cu o săptămână, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea extremistului George Simion de a șterge articole de presă în care arătam că este liderul unui partid extremist, care sunt legăturile sale cu Mișcarea Legionară și că a făcut propagandă politică prin prezența sa la ceremonia de deschidere a anului școlar. Care este perspectiva dumneavoastră asupra unei astfel de tentative împotriva libertății presei, inițiate de un extremist candidat la președinția țării, oprit de instanță?

Mircea Dumitru: Aici este un caz special și foarte sensibil, pentru că este un caz care atinge fundamentele unei societăți democratice, în primul rând libertatea opiniei și a cuvântului, iar presa prin excelență ceea ce face este să transmită informații și trebuie să fie lăsată să facă acest lucru potrivit menirii sale. Iar atitudinea mea întotdeauna, în toate funcțiile pe care le-am avut, și ca rector al Universității din București, și ca ministru al educației în Guvernul lui Dacian Cioloș, a fost aceea de a apăra și de a consolida acest drept fundamental democratic, care este dreptul nostru de a fi informați în mod corect, iar dreptul acesta al nostru incumbă și o responsabilitate din partea presei. Responsabilitatea rezidă într-o informare corectă, bazată pe dovezi și care să prezinte foarte clar faptele și să separe faptele de opiniile ziaristului care prezintă acele fapte și acele realități.

Rep: Toate cele trei instanțe care au judecat acest caz au dat dreptate jurnaliștilor Edupedu.ro. Atât opinia publicată, cât și faptele pe care le-am arătat au „bază factuală suficientă”.

Mircea Dumitru: Asta înseamnă că judecătorii care au evaluat și care au dat o sentință în acest caz au făcut dreptate.

• Citește pe Edupedu.ro interviul integral acordat de către profesorul Mircea Dumitru, candidat la funcția de președinte al Academiei Române