VIDEO INTERVIU Dan Barna, candidatul USR/PLUS la prezidențiale: Oamenii spun “Cine-i Dan Barna?” După care apar, e momentul de surpriză. „Chiar, dumneavoastră sunteți?”/ Ce spune despre președintele Iohannis

Candidatul USR PLUS la prezidențiale, Dan Barna, afirmă, într-un interviu pentru G4Media.ro, că principala miză în perioada următoare este creșterea notorietății sale și se declară fascinat de reacția oamenilor în stradă în timpul deplasărilor prin țară. ”Oamenii spun “Cine-i Dan Barna?” După care apar, e momentul de surpriză „Chiar, dumneavoastră sunteți?”, relatează candidatul USR/PLUS, care susține că ”pe măsură ce crește notorietatea crește și încrederea”. Barna mai spune că ”un oraș de oameni” pleacă din România în fiecare an deoarece ”această structură politică a statului român, începând cu președintele și terminând cu ultimul funcționar, nu îi mai dă niciun motiv cetățeanului să rămână aici”.

• Citește pe larg în interviul pentru G4Media.ro ce-i reproșează candidatul USR/PLUS lui Klaus Iohannis, cine va face parte din viitoarea echipă de consilieri dacă va ajunge președinte, cum a ajuns să citeze Dan Barna din Ion Țiriac, ce spune despre șansele moțiunii de cenzură și de ce nu vrea să intre la guvernare înainte de anticipate.
• Cum se desfășoară alegerile interne din USR pe baza sistemului Zeus și cum răspunde acuzațiilor lansate de contracandidatul său la șefia USR, Cosette Chichirău.

Cele mai relevante declarații făcute de Dan Barna în interviul pentru G4Media.ro

• Dincolo de salariul minim, dincolo de locuri de muncă, dincolo de autostrăzi, e sentimentul acesta de lipsă de perspectivă și de lipsă de mesaj de la vârful statului, de la președinte, de la guvern, de la premier
• Noi vrem să înlocuim o veche clasă politică, care timp de 30 de ani a ratat toate șansele să modernizeze România. Noi vrem să dăm primarii marilor orașe, să dăm președintele României și să guvernăm, din 2020 sau mai repede, dacă vom ajunge la anticipate, pentru că România nu mai poate să continue aceeași paradigmă de înțepenire și de neîntâmplare în care trăiește de 30 de ani
• Un oraș de oameni se mută în fiecare an din România pentru că această structură politică a statului român, începând cu președintele și terminând cu ultimul funcționar, nu îi mai dă niciun motiv cetățeanului să rămână aici.
•   E fascinantă reacția oamenilor în stradă, sunt împreună cu mai mulți colegi în campanie, evident, care merg, spun „să dați o semnătură pentru Dan Barna”, “Îl susțineți pe Dan Barna la președinție?” Oamenii spun “Cine-i Dan Barna?” După care apar, e momentul de surpriză „Chiar, dumneavoastră sunteți?”
• Aceasta va fi una dintre preocupările mele cele mai importante: să mă asigur că am – e cumva ceea ce și Ion Țiriac a spus la un moment dat – că calitatea lui principală este aceea de a se înconjura de oameni mai valoroși decât el, competenți, fiecare, pe bucățile respective – este și obiectivul meu, în egală măsură.
• Principala miză este aceea a creșterii notorietății și a le oferi oamenilor șansa să mă cunoască pe mine. Pentru că – și sunt convins că ați urmărit aceste sondaje – pe măsură ce crește notorietatea crește și încrederea. Și acesta este obiectivul meu pentru perioada următoare
• Eu cred că responsabilitatea înseamnă să îţi asumi inclusiv reproşurile din aceste zile, că de ce nu intrăm la o guvernare care ştim că nu are cum să funcţioneze şi să intrăm atunci, în momentul în care cetăţenii acordă un vot prin care ne cer să guvernăm.
• Mă bucur foarte mult că preşedintele Iohannis citează, practic, punctul de vedere pe care îl spun de un an şi jumătate, vorbeşte de susţinerea unei soluţii de tranziţie. Este exact poziţia pe care o susţin, este exact soluţia morală
• Semnăm, susţinem moţiunea de cenzură, o vom vota, dar există partide – exact noua opoziţie – opoziţia tocmai inventată, PSD, nu PSD, ALDE şi ProRomânia, care, dacă vor semna alături de noi vom avea moţiunea de cenzură. Acesta este însă un drum pe care eu nu îl anticipez ca fiind uşor. (…) Adică e foarte bine să ne imaginăm ce frumos va cădea guvernul Dăncilă, dar deocamdată lupta e deschisă şi noi suntem de partea aceea a baricadei în care purtăm această luptă. Şi nu sunt foarte mulţi acolo
• Despre alegerile interne din USR, aflate în plină desfășurare la momentul interviului: N-avem cum să ştim, folosim un sistem electronic internaţional, este un sistem internaţional, este platforma Zeus din Grecia, prezentată de nişte universităţi, aşa se numeşte, prin care nu putem vedea nici eu, preşedintele partidului, nu pot să văd cum s-a votat în acest moment. E imposibil. DT: Deci Zeus. Doar Zeus ştie. DB: Doar Zeus ştie, exact. Este imposibil, sunt, practic, nişte chei de criptare pe care le au mai mulţi colegi, trebuie puse toate împreună şi decriptate.
• Despre acuzațiile lansate de Cosette Chichirău: Este o dictatură de care cred că USR poate să beneficieze pe termen lung – genul acesta de conducere a partidului – indiferent că voi fi eu sau altcineva, dictatura în care fiecare membru are dreptul să-și exprime punctul de vedere fără să i se întâmple nimic. Este ceea ce propunem noi în politica românească, sunt perfect încântat.

Urmărește integral interviul cu Dan Barna în versiunea VIDEO și citește mai jos varianta text

Imaginea: Ovidiu Micsik/ Inquam Photos

DT: Preşedintele USR, Dan Barna. Sunteţi în plină campanie electorală prin ţară, sau turneu dacă vreţi să îi spunem aşa. Ce le spuneţi, domnule Barna, oamenilor când le cereţi votul? De ce anume v-ar alege preşedinte?
DB: Pentru că România are nevoie astăzi şi nu peste cinci ani – alternativa care e deseori menţionată – de o schimbare reală şi de o schimbare consistentă. Pentru că am văzut săptămâna trecută datele de la Statistică – în ultimul an încă 160 de mii de oameni au plecat din ţară – practic încă un oraş de mărimea Braşovului – s-a mutat din România. Ca să înţelegem…

DT: Din cauza preşedintelui?
DB: Nu din cauza preşedintelui, din cauza unui stat și a unei clase politice care efectiv îi alungă din țară. Care nu le dă nicio perspectivă. Suntem în această situație, am fost în sudul Moldovei până în Bucovina, am fost în Dobrogea, ieri am fost în Ialomița și în Călărași, există un mesaj pe care îl tot găsesc în fiecare județ. Este mesajul românilor veniți acasă în vacanță, e luna august, să-și vadă părinții sau copiii lăsați la bunici și care spun că s-ar întoarce în țară dacă ar găsi niște încredere că o luăm într-o direcție bună. Sentimentul pe care îl au este că România nu mai furnizează încredere. Dincolo de salariul minim, dincolo de locuri de muncă, dincolo de autostrăzi, e sentimentul acesta de lipsă de perspectivă și de lipsă de mesaj de la vârful statului, de la președinte, de la guvern, de la premier, că lucrurile merg într-o direcție, și eu de fapt…

DT: Și președintele cu ce a contribuit la diminuarea încrederii?
DB: Eu cred că președintele, fiind cel mai legitim personaj politic, omul care e votat direct de cetățeni, are puterea aceasta a mesajului și asta este ceea ce intenționez să folosesc. Mie mi se pare că un mesaj de însănătoșire, un mesaj de încredere, un mesaj de “hai să facem lucrurile în campanie, cu mânecile suflecate” – acum vin de la Parlament, de-asta sunt îmbrăcat corespunzător pentru activitatea parlamentară, dar un mesaj că putem să rupem vorba aceea de care ne lovim “ah, e ca în România. Ah, așa e în România” – nu e adevărat. Am vizitat, în fiecare județ, companii. De la șantierul Damen din Galați, la o fabrică de înghețată din Suceava, la fabrică de lapte care arată precum un laborator NASA. Există o Românie fabuloasă, de antreprenori și de oameni care au renunțat să se mai bazeze pe stat și vor măcar ca statul să nu-i disprețuiască, să nu-i fugărească. România e aici.

DT: Vedeți, domnule Barna, vă urmăresc discursul de ceva timp și nu pronunțați, evitați, aproape cu obstinație, aș spune, numele președintelui Iohannis. Nu vă referiți la el. Vă referiți la altceva. Dumneavoastră candidați la funcția de președinte, principalul dumneavoastră adversar este Klaus Iohannis.
DB: Principalul meu adversar este PSD și candidatul PSD. Eu cred că România merită în turul doi o alternativă care să transmită și mesajul că după ce PSD și-a bătut joc de România timp de trei ani de zile, în ultima bătaie de joc, acest partid nu merită să mai aibă un candidat în turul doi, acest partid, de fapt, trebuie să iasă din istorie. Și perspectiva unei Românii în care avem, pe de o parte, candidatul PNL, cu tot ceea ce a însemnat PNL și, pe de altă parte, candidatul USR-PLUS cu toată perspectiva și energia pe care noi am adus-o în politică, cu faptul că USR-PLUS a adus în viața politică niște mii de oameni cu adevărat noi și asumați pentru viitor. Asta este diferența și asta este diferențiatorul despre care vom vorbi în turul doi.

DT: Dumneavoastră vreți totuși, intenționați să schimbați un președinte în funcție. PSD nu are un președinte în funcție. Președintele în funcție se numește Klaus Iohannis. Și când mergeți în țară și oamenii vă întreabă simplu „dar de ce vreți, domnu’ Barna, să îl schimbați pe Klaus Iohannis, ce aveți cu el, ce nu face bine?”
DB: Noi vrem să schimbăm… e mult mai simplu de-atât. Noi vrem să înlocuim o veche clasă politică, care timp de 30 de ani a ratat toate șansele să modernizeze România. Noi vrem să dăm primarii marilor orașe, să dăm președintele României și să guvernăm, din 2020 sau mai repede, dacă vom ajunge la anticipate, pentru că România nu mai poate să continue aceeași paradigmă de înțepenire și de neîntâmplare în care trăiește de 30 de ani. Deci aceasta este marea diferență. Nu e vorba de Dan Barna ca soluția miraculoasă pentru România. E vorba că s-a născut o nouă clasă politică care își cere dreptul să salveze România. Și eu sunt reprezentantul ei.

DT: Sigur, dar încă o dată. Candidați la funcția de președinte. Când îi reproșați, de pildă, președintelui că face parte din vechea clasă politică, ce anume îi reproșați? Domnul președinte a fost primar trei mandate, Sibiul arată foarte ok.
DB: Da, este un oraș în bună formă.

DT: Și-atunci?
DB: Diferența, punctez din nou, diferența este aceea că vechea clasă politică în integralitatea ei, din care și președintele Iohannis face parte, și-a epuizat soluțiile.

DT: Da, dar punctual…
DB: Nu mai este vorba de punctual. O măsură sau alta. Un discurs sau altul. O poziție sau alta a președintelui este irelevantă, când în fiecare an îți pleacă din țară un oraș. Un oraș de oameni se mută în fiecare an din România pentru că această structură politică a statului român, începând cu președintele și terminând cu ultimul funcționar, nu îi mai dă niciun motiv cetățeanului să rămână aici. Astăzi…

DT: Deci spuneți așa, ca să înțeleg. Încercați să mă convingeți.
DB: Ce încerc eu să vă explic: astăzi, jumătate din tineri vor să plece. 50 la sută din tineri vor să plece.

DT: Și spuneți așa: inclusiv președintele Iohannis nu prezintă încredere. Nu mai poate genera încredere, asta înțeleg.
DB: România are nevoie de o viziune optimistă. Această viziune optimistă nu există, în momentul de față, în clasa politica românească.

DT: Cu Iohannis în frunte, ziceți.
DB: În toată clasa politică românească. De la președinte și până jos, am clarificat lucrul acesta, nu mai există o speranță și o viziune. E nevoie de un aer proaspăt pe care îl reprezintă alianța USR-PLUS. Și pe care îl reprezint eu, în calitate de candidat al acestei alianțe.

DT: Vă spuneam că am această senzație că evitați confruntarea cu președintele Iohannis, să îi spuneți numele, să vă referiți în clar la președinte…
DB: Astfel de confruntări am avut în ultimii 30 de ani și am ajuns în situația în care ne aflăm astăzi…

DT: Și parcă v-am auzit ieri, nu mai departe de ieri, afirmând că dacă nu intrați în turul doi veți vota cu președintele în funcție.
DB: Să ajungem acolo. Acelea au fost exemple din astea, ipotetice. Când ajungem în situația respectivă, vom lua deciziile necesare pentru România.

DT: Realizați că cu argumentele acestea nu prea convingeți pe nimeni…
DB: Nici pe departe.

DT: …dacă nu ajung în turul doi votez cu președintele Iohannis
DB: E fascinant Iohannis după ce e fascinantă reacția oamenilor în stradă, sunt împreună cu mai mulți colegi în campanie, evident, care merg, spun „să dați o semnătură pentru Dan Barna”, “Îl susțineți pe Dan Barna la președinție?” Oamenii spun “Cine-i Dan Barna?” După care apar, e momentul de surpriză „Chiar dumneavoastră sunteți?” Încep să vorbesc cu dânșii și, după două-trei minute semnează pentru că zic “Domnule, sunteți un om tânăr, sunteți un om care mi-a inspirat încredere pentru că ați venit să stăm de vorbă, o să vă dau șansa pentru că nu mai am cui să o dau altcuiva”.

DT: Ați strâns semnăturile, că tot veni vorba de ele?
DB: Suntem în plin proces, luna august a fost luna de pregătire, de astăzi, în septembrie, oamenii s-au întors la muncă, o să le strângem, am trecut deja de jumătate, lucrurile sunt în regulă.

DT: Bun. Haideți să vă întreb altfel, dacă vreți să mă convingeți că doriți, într-adevăr, domnule Barna, să ajungeți președinte, va trebui să ne spuneți cu ce echipă mergeți la Cotroceni. Cine va fi consilier pe securitate națională, pe politică externă, cine pe economie – sunt poziții extrem de importante și, spun eu, o probă de maximă transparență din partea dumneavoastră ar fi să ne spuneți câteva nume.
DB: Nu o să fac lucrul acesta, nu o să verbalizez niște nume. Avem și în USR și în PLUS colegi cu experiență semnificativă pe multe dintre domeniile pe care le-ați menționat. Aceasta va fi una dintre preocupările mele cele mai importante: să mă asigur că am – e cumva ceea ce și Ion Țiriac a spus la un moment dat – că calitatea lui principală este aceea de a se înconjura de oameni mai valoroși decât el, competenți, fiecare, pe bucățile respective – este și obiectivul meu, în egală măsură.

DT: Nu știu dacă e chiar cea mai bună raportare, politic vorbind.
DB: Nu e o raportare. E un concept, nu e vorba de raportarea politică. E o idee foarte clară: succesul vine dacă te înconjori de oameni valoroși și competenți. Este ceea ce, de fapt, propune alianța USR-PLUS – onestitate și competență. Pentru că dacă le avem pe acestea, toate celelalte sunt probleme de matematică relativ ușor de rezolvat.

DT: Bun, dar asta e, până una-alta, o lozincă, un slogan pe care va trebui…
DB: E o realitate punctuală.

DT: Sună bine, dar știți, ca să convingeți, trebuie să spuneți nume. Cu cine vreți să mergeți acolo? Și publicul, cei care vă ascultă, vor judeca dacă sunt competenți sau nu. Dacă sunt proști sau nu sunt proști pentru funcția respectivă.
DB: În această etapă a campaniei miza este să le prezentăm românilor și să le prezint românilor candidatul Dan Barna și viziunea de România. Când vom ajunge la etapa nominalizării consilierilor, vă asigur că voi avea cei mai buni consilieri, fără niciun fel de dubiu.

DT: Ca să mă asigurați, va trebui să spuneți măcar un nume.
DB: Tocmai, asigurându-vă, aveți opțiunea să mă credeți.

DT: Păi nu pot să vă cred dacă nu știu despre cine vorbiți.
DB: Eu vă spun că voi aduce oameni de foarte bună calitate, pentru că aceasta este povestea USR-PLUS.

DT: Dar de ce ar fi atât de greu să ne spuneți acum, uitați-vă, mă gândesc la funcția de consilier pe securitate națională la cel puțin trei nume. Știi măcar cu cine defilați.
DB: Pentru că am cinci în minte, dar orice nume aș pronunța eu acum ar muta atenția de la candidatul Dan Barna la echipa lui Dan Barna, ori astăzi – și sondajele o arată – principala miză este aceea a creșterii notorietății și a le oferi oamenilor șansa să mă cunoască pe mine. Pentru că – și sunt convins că ați urmărit aceste sondaje – pe măsură ce crește notorietatea crește și încrederea. Și acesta este obiectivul meu pentru perioada următoare. Lucrurile sunt destul de simple: când vom ajunge în etapa nominalizării consilierilor, românii nu vor avea niciun fel de surpriză negativă, vor fi oameni de calitate, onești, integri, competenți. E foarte simplu.

DT: Bun. Nume concrete nu vreți să ne spuneți, dar atunci liniile generale de politică externă și de securitate din acest moment. Aveți în proiectul dumneavoastră de președinte ceva nou? Schimbați ceva esențial?
DB: În această componentă nu prea e loc de improvizație. România are trei piloni fundamentali. Parteneriatul cu Statele Unite, parteneriatul nostru Nord-Atlantic, calitatea de membru NATO și așteptarea că să devenim acel hub de stabilitate, pentru că suntem interfața, pe flancul estic, și dat fiind contextul general, Polonia, Ungaria, Turcia, România are toate premizele, și în termeni de mărime, și în termeni de resurse, și în termeni de competență militară să fie punctul de stabilitate. De altfel, partenerul american, principalul jucător din NATO, pe asta se bazează. Noi am reușit să ratăm câteva momente, dar, dincolo de asta, este un obiectiv și este o direcție pe care o voi continua în mandatul meu, iar cel de-al treilea pilon, Uniunea Europeană și calitatea de membru al Uniunii Europene unde – și aici e o miză personală – vreau ca vocea noastră să conteze și să fie auzită. Suntem al șaselea, al șaptelea stat ca mărime, vedem ce se întâmplă cu brexitul, dar, prin consistența vocii din ultimii ani am fost statul 28, ca să fac o glumă. Deci trei piloni foarte clari: Statele Unite, NATO, Uniunea Europeană, nu e nimic de improvizat. Relația cu Moldova, care se poate dezvolta foarte bine în zona economică, pentru că acolo putem vorbi de unirea atât de des verbalizată dar care, politic, nu are un context favorabil în acest moment.

DT: Bun. Sunteți de acord cu sporirea numărului de trupe americane pe teritoriul românesc? A fost o solicitare explicită din partea preşedintelui Trump la ultima întâlnire cu preşedintele Iohannis.
DB: Ar fi… o astfel de decizie ar confirma faptul că România devine punctul de stabilitate despre care tocmai vorbeam. E o decizie pe care o văd logică în contextul în care avem o Rusie care devine din ce în ce mai puţin dispusă la calitatea de actor serios al scenei internaţionale.

DT: Deci nu aţi avea o problemă cu suplimentarea trupelor americane…
DB: Mi se pare un lucru firesc, pentru că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea pare – şi aceasta este, într-adevăr, o problemă – pare un lucru care se trece cu vederea în fiecare zi care trece, ceea ce nu e în regulă.

DT: Cei doi piloni, sau doi dintre pilonii de stabilitate sunt nu chiar atât de stabili. SUA e într-un conflict comercial vizibil cu Uniunea Europeană. Ca viitor preşedinte, unde vedeţi România plasată în acest mic, dacă vreţi să-i spunem, război comercial, sau interese divergente şi tot mai vizibile în ultima perioadă? Cum faceţi ca România să nu pice între cele două mari blocuri?
DB: Este destul de puţin probabil să picăm între, pentru că tocmai vorbim de interese comerciale. Piaţa României, piaţa românească fiind una dintre cele mediu spre mari din Uniunea Europeană este o piaţă atractivă şi prin ceea ce înseamnă relaţia cu Statele Unite şi, în egală măsură, şi pentru interesele comerciale domestice, să spun, ale Uniunii Europene. Şi din această perspectivă depinde doar de noi să fim acel partener serios, onest şi deştept în relaţie cu cei doi poli, după cum i-aţi definit.

DT: Perfect. Aţi definit perfect, teoretic. Şi acum practic. Puneţi-vă un pic haina de preşedinte, ajungeţi la preşedintele Trump, care vă cere să semnaţi un memorandum, o declaraţie prin care România să nu accepte Huawei. Ştiţi toată disputa. În UE nu e clar dacă e bine sau nu e bine să aibă o poziţie anti-Huawei din şapte mii de motive comerciale, dar în mod cert şi evident americanii vor să convingă cât mai multe state europene, dacă se poate, să nu facă afaceri cu Huawei. Ce aţi face?
DB: România nu poate să funcţioneze, apropos de talentul incredibil de a improviza – am văzut exemplul cu ambasada, un aberant exemplu de improvizaţie de politică externă care ne-a distrus toată stabilitatea şi rolul de broker pe care îl aveam în Orientul Mijlociu, România nu poate să funcţioneze în afara tratatelor din care face parte. Pur şi simplu aş chema consilierii aceia competenţi şi valoroşi pe care-i am şi ne-am sfătui, ne ştim foarte bine, m-am văzut chiar astăzi cu doi dintre ei, am analiza ce spun, ce presupun tratatele pe această zonă, punctuală, comercială, legată de Huawei, de cazul pe care l-aţi menţionat şi vom lua decizia prin care rămânem în zona de tratate şi zona de acorduri pe care ni le-am asumat ca stat. Credibilitatea este cea mai importantă monedă a unui stat. Predictibilitatea şi credibilitatea. M-am întâlnit acum şi o să merg în septembrie, după 21 din nou în Statele Unite, cu fonduri de investiţii. Care mi-au spus foarte clar că România nu are o problemă de finanţare, nu are o problemă de resurse pentru dezvoltare, are exact o problemă de credibilitate a actualului guvern. Şi asta este ceea ce-mi propun să asigur şi aceasta este, de fapt, moneda principală pe care un preşedinte de stat poate să o furnizeze în plan internaţional: credibilitatea că tratatele, credibilitatea că acordurile sunt şi respectate nu doar şuntate printr-o recomandare a unuia sau a altuia.

DT: La zi, domnule Barna, avem, însă, o criză politică după retragerea ALDE din guvern. Am auzit declaraţiile dumneavoastră clare din ultimele zile, nu doriţi să intraţi la guvernare acum. Am sesizat însă declaraţii mai puţin clare la domnul Cioloş, colegul de alianţă. Poate mă înşel şi tocmai de-asta aş vrea să clarificăm. Spuneţi-ne, vă rog, cu subiect şi predicat: excludeţi total, fără virgulă, intrarea la guvernare acum în lipsa anticipatelor, sau alegerilor la termen – adică pică guvernul pe moţiune, excludeţi total intrarea la guvernare?
DB: Există declaraţia noastră de un an şi jumătate mereu aceeaşi: vom intra la guvernare în momentul în care avem majoritate în parlament, stabilă, majoritate care nu se poate întâmpla decât prin alegeri anticipate. Orice altă structură de guvern care va asigura tranziţia spre aceste anticipate, care va organiza anticipatele, va beneficia de sprijinul nostru parlamentar…

DT: Fără miniştri. Dar nu de participare. Deci nu de participare la guvernare. Dar întrebarea e „de ce?”. Pentru că ştiţi, toată lumea vă reproşează fuga de responsabilitate.
DB: Nici pe departe. Oamenii cu care vorbesc pe stradă, exact poziţia pe care o am eu mi-o confirmă.

DT: Ştiţi, pare puţin nedrept. Adică, dau un guvern jos, îi spun “pleacă, dar bagă-te tu, celălalt, nu eu; eu vreau să rămân pe margine” De ce?
DB: Nu e vorba de asta. E un lucru foarte simplu. Noi – vorbesc acum de alianţa USR-PLUS, şi nu doar de USR ca partid parlamentar, vrem să guvernăm şi să facem, pe bune, reformele acelea de care are nevoie România. Vrem să începem reformele pentru autostrăzi, să facem spitalele, să reformăm sănătatea, ori lucrul acesta nu se poate întâmpla. Hai să fim foarte… haideţi să vorbim pe bune. Nu se poate întâmpla cu un guvern din care ar face parte şi Tăriceanu şi Ponta şi toţi cei care au fost bloc compact alături de Liviu Dragnea. Să guvernăm la mişto , spun eu, să guvernăm pur şi simplu doar pentru a da o impresie artistică şi pentru a rediscuta despre crize şi soluţii ştiind că, de fapt, nu se vor întâmpla, e un lucru pe care eu nu vreau să îl facem. Eu cred că responsabilitatea înseamnă să îţi asumi inclusiv reproşurile din aceste zile, că de ce nu intrăm la o guvernare care ştim că nu are cum să funcţioneze şi să intrăm atunci, în momentul în care cetăţenii acordă un vot prin care ne cer să guvernăm. Deocamdată avem o majoritate parlamentară foarte fluidă, chiar discutam despre moţiunea de cenzură, chiar şi astăzi am discutat cu Ludovic Orban, cu liderul PNL.

DT: Şi ce i-aţi spus?
DB: Şi am căzut de acord să depunem toate eforturile care depind de noi pentru a strânge cele 233 de semnături pentru a ne asigura că moţiunea va trece. Pentru că altfel…

DT: Şi după ce va trece, îi invitaţi pe liberali la guvernare.
DB: … va fi din nou un exerciţiu de burtiere TV şi-atât. Ori eu m-am săturat şi românii s-au săturat de această mimare a interesului de a rezolva situaţia. Alegerile anticipate sunt rezolvarea morală, reală, corectă prin care putem să începem să şi facem lucruri în România. Dacă nu, vom avea mereu dezbateri şi interviuri despre probleme pe care nu le rezolvăm.

DT: Deci veţi semna moţiunea liberalilor…
DB: Vom semna moţiunea comună a opoziţiei.

DT: Veţi vota pentru căderea guvernului, dar nu veţi intra în guvern.
DB: Vom susţine parlamentar guvernul de tranziţie…

DT: Şi liberalii ce vă spun, când le ziceţi asta?
DB: Este un subiect pe care, evident că l-am abordat. Nu este o problemă, noi suntem consecvenţi pe poziţia noastră. Indiferent ce opţiune va avea preşedintele Iohannis în nominalizarea unui premier vom susţine acest guvern. Priorităţile noastre sunt clare: primari în două tururi, fără penali, pensiile speciale, sunt lucruri pe care le…

DT: Preşedintele Iohannis, că tot aţi vorbit de domnia sa, a declarat, pe 28 august – şi vă citez – „dacă vor să dea dovadă de responsabilitate, toţi cei care înţeleg că această guvernare toxică nu mai poate continua, există suficiente voturi în parlament pentru a susţine chiar şi o soluţie de tranziţie care să înlocuiască actualul guvern şi care să oprească dezastrul actual. Partidele de opoziţie – atenţie mare – toate, trebuie să aibă un comportament rezonabil în caz de criză”. Mă ajutaţi să traducem puţin ce a zis domnul Iohannis?
DB: Este… nu ştiam exact de acest citat, văzusem doar titlurile. Mă bucur foarte mult că preşedintele Iohannis citează, practic, punctul de vedere pe care îl spun de un an şi jumătate, vorbeşte de susţinerea unei soluţii de tranziţie. Este exact poziţia pe care o susţin, este exact soluţia morală – sunt mai multe opţiuni acolo, şi…

DT: Da, dar vedeţi că spune că toate. Adică să susţineţi o soluţie de tranziţie.
DB: Da, da, da. Spune susţinerea unei soluţii de tranziţie. Ceea ce exact asta vom face. Este exact poziţia pe care o spun de un an şi jumătate, a durat, pentru ca toate partidele din opoziţie să ajungă la punctul de vedere al USR şi e normal să fie aşa, pentru că USR este, în momentul de faţă, realitatea politicii româneşti.

DT: Eu am înţeles altceva, dar poate mă înşel. Eu înţeleg aşa, că dacă guvernul Dăncilă pică pe o moţiune de cenzură, atunci toate partidele din opoziţia cu PSD trebuie să îşi asume guvernarea, nu doar liberalii.
DB: Nu spune aşa ceva preşedintele.

DT: Ce mai înţeleg, dar asta n-o spune preşedintele clar, vă spun ce înţelegem noi din ping-pongul declaraţiilor, că în realitate, nici liberalii – chiar dacă spun că vor o moţiune de cenzură, nici USR-PLUS, nu se înghesuie, la o adică, la guvernare până după alegeri, pentru că nimeni nu doreşte, în realitate, să deconteze – pe bună dreptate – factura guvernării PSD. Am înţeles corect?
DB: A existat vreo singură moţiune de cenzură în care vreun parlamentar USR să nu voteze, să nu semneze?

DT: Am înţeles corect situaţia în care suntem azi?
DB: Situaţia în care suntem azi este una foarte simplă: acest guvern trebuie să plece, trebuie să avem apoi un guvern pe care îl vom susţine care să organizeze alegeri anticipate.

DT: Mai ales că riscaţi să rămânem la guvernare – nu doar câteva luni, până la prezidenţiale. Deci cine intră acum la guvernare pe căderea guvernului Dăncilă s-ar putea să rămână la guvernare la prezidenţiale, după prezidenţiale, la locale şi la parlamentare. Adică un an şi ceva. Cu toată facturica guvernării pe masă.
DB: Cu tot acest entuziasm pe care îl vedem în societate, pe bună dreptate, haideţi să nu vindem pielea ursului din pădure. Căderea guvernului Dăncilă nu este un lucru simplu. Eu sper şi vom face asta, am convenit şi în discuţiile de astăzi…

DT: Păi nu e simplu că nu vrea aproape nimeni să cadă. Nici dumneavoastră.
DB: Nu e adevărat.

DT: Până la prezidenţiale, nu doreşte nimeni…
DB: Asta vă spun: semnăm, susţinem moţiunea de cenzură, o vom vota, dar există partide – exact noua opoziţie – opoziţia tocmai inventată, PSD, nu PSD, ALDE şi ProRomânia, care, dacă vor semna alături de noi vom avea moţiunea de cenzură. Acesta este însă un drum pe care eu nu îl anticipez ca fiind uşor. Este ceea ce vom face zilele următoare, discutând om cu om, pentru că dincolo de declaraţiile formale, am văzut ce s-a întâmplat şi astăzi la Senat, unde brusc domnul Meleşcanu, deşi membru ALDE, este propunerea PSD pentru conducerea Senatului, şi brusc ALDE are un alt candidat. Deci această opoziţie pretinsă s-ar putea să nu existe, în realitate. Şi aceasta este realitatea cu care ne confruntăm în parlament. Adică e foarte bine să ne imaginăm ce frumos va cădea guvernul Dăncilă, dar deocamdată lupta e deschisă şi noi suntem de partea aceea a baricadei în care purtăm această luptă. Şi nu sunt foarte mulţi acolo.

DT: Dar n-ar fi fost mai onest să spuneţi „dragi români, după şapte ani de guvernare PSD, noi nu putem intra în campania electorală, preluând noi, USR-PLUS, opoziţia, toate problemele, toate restanţele mari care se vor sparge, din momentul intrării la guvernare, în capul nostru. Şi nu noi am făcut toate problemele cu care se confruntă România azi. Să intre PSD în campanie cu problemele guvernării, să deconteze tot ce au făcut prost şi vedem după aia. Ce-i aşa complicat să spuneţi asta?
DB: Păi nu e nimic complicat. Dar ideea că mai lăsăm acest guvern încă un an de zile este o idee cu care nu putem fi de acord. Este un guvern care secătuieşte România şi care alungă românii din ţară – vă spuneam de datele de la statistică de săptămâna trecută, care alungă românii din ţară cu fiecare zi, fiecare săptămână şi fiecare lună în care guvernează…

DT: Şi preşedintele contribuie la asta, după dumneavoastră…
DB: Este perfect necesar să purtăm această luptă de a scoate acest guvern de la conducerea României şi pentru a demara alegeri anticipate, pentru că da, toate acele lucruri negative – deficit, blocaje, administraţie coruptă – toate aceste lucruri le vom prelua oricum, după alegeri anticipate, pentru că singura soluţie de succes pentru România şi de dezvoltare este venirea noastră la guvernare.
DT: Bun, acordul pentru organizarea de anticipate, propus azi. Ce vreţi să scrie, mai exact, în acest acord? Ce să zică el?
DB: Asumarea, de către toate partidele parlamentare non-PSD, a ideei de declanşare a alegerilor anticipate.

DT: Căror partide le este adresat?
DB: Tuturor partidelor, cu excepţia PSD.

DT: Adică? UDMR…
DB: UDMR, USR, PNL, evident, UDMR, USR şi PNL, da, adică evident, demarăm procesul, UDMR, minorităţi, ALDE, ProRomânia, practic, PMP, normal, deci vorbim de şapte entităţi care pot declanşa, pentru că e mereu această discuţie „domnule, nu se pot declanşa alegeri anticipate”. Ba se pot, dacă există voinţă politică în această direcţie. Dacă nu există voinţă politică…

DT: Trebuie să existe voinţa fiecărui parlamentar în parte să-şi încheie mandatul cu un an mai devreme. Un an şi jumătate. Deci poate să zică Tăriceanu şi Barna ce vor ei.
DB: Şi eu pun pe masă toţi parlamentarii USR.

DT: Garantaţi pentru toţi.
DB: Da.

DT: Ştiţi sută la sută…
DB: Provoc fiecare dintre…

DT: Şi dacă nu o vor face ce le faceţi?
DB: O vor face.

DT: Păi mandatul lor nu e imperativ.
DB: Nu e imperativ. Am spus doar că pun pe masă, eu am în spate toţi parlamentarii USR care vor vota pentru alegeri anticipate, vor respinge doi premieri, chiar dacă premierul ar fi dintre noi. Vor respinge doi premieri astfel încât să avem, să putem organiza alegeri anticipate.

DT: Şi dacă nu vor face toţi asta, ce vor păţi ei?
DB: Este… realitatea pe care o prezentaţi nu există.

DT: Bun… Se închide votul intern mâine pentru conducerea USR. Câte voturi aveţi acum, câte adversara dumneavoastră, doamna Cosette Chichirău?
DB: Partea frumoasă a democraţiei în USR este că…

DT: Că nu ştiţi câte voturi aveţi fiecare.
DB: Exact. N-avem cum să ştim, folosim un sistem electronic internaţional, este un sistem internaţional, este platforma Zeus din Grecia, prezentată de nişte universităţi, aşa se numeşte, prin care nu putem vedea nici eu, preşedintele partidului, nu pot să văd cum s-a votat în acest moment. E imposibil.

DT: Deci Zeus. Doar Zeus ştie.
DB: Doar Zeus ştie, exact. Este imposibil, sunt, practic, nişte chei de criptare pe care le au mai mulţi colegi, trebuie puse toate împreună şi decriptate. Singurul lucru pe care îl ştim câţi au votat. Cât s-a votat.

DT: Cât s-a votat?
DB: Au votat, deja 40 la sută dintre membri de partid şi votul e în desfăşurare. Dar dincolo de asta, nimeni nu poate să ştie şi este foarte sănătos şi bine aşa, pentru că nu e nicio suspiciune, încrederea e maximă, exact ce ar trebui să fie în democraţia reală.

DT: Se închide mâine, marţi seara, la ora…
DB: Cred că 23.59.

DT: Vi s-a reproşat, în timpul campaniei… nu prea a fost campanie, nici dezbatere, fie vorba între noi – vi s-a reproşat că forţaţi mâna partidului organizând alegeri interne acum, cu dumneavoastră candidat la prezidenţiale. De altfel, propunerea de a organiza alegeri acum a trecut cu un singur vot de biroul de conducere. Şi întrebarea e de ce aţi forţat alegerile interne din USR?
DB: Nici măcar nu am forţat alegerile. Erau două opţiuni foarte simple. Din nou, o decizie… poate nu a fost uşoară, dar o decizie responsabilă. În statutul nostru se prevedeau clar alegeri anul acesta. Deci nu aveam, nu puteam să le ducem la anul, cum poate ar fi fost o soluţie. Şi atunci erau două opţiuni: să facem alegerile cât mai repede, adică în septembrie sau în decembrie, după prezidenţiale. Chestiunea este că după rezultatul de la europarlamentare, după luna mai, partidul a intrat – eu cred că legitim – într-o logică electorală internă. Fiecare purtător de mesaj, fiecare lider interior al partidului, în dezbaterile interne, îşi calibra mesajul şi din perspectiva luptei electorale pentru Biroul Naţional. Legitimă. Şi aveam două perspective: să încheiem în septembrie sau, şi încheiind în septembrie, ceea ce se întâmplă acum, să avem apoi două luni, din 14 septembrie când ar ieşi Biroul Naţional până în 10 noiembrie, când sunt prezidenţiale, o să avem două luni în care partidul va face doar campanie electorală pentru preşedinţia României, sau, dacă am fi mutat alegerile în decembrie, singurul loc posibil, să avem campanie internă pe toată durata prezidenţialelor. Adică să avem mesajele pe care presa le-a savurat din campania internă, să le avem în următoarele săptămâni, până în decembrie. Ceea ce ar fi fost distructiv, risipitor de energie și risipitor de concentrare pentru partid.

DT: Deci închideți alegerile pentru…
DB: Încheiem în septembrie, avem o nouă conducere legitimă, votată de cei 16 mii de membri. Eu am preluat partidul cu 1.500 de membri și 50 de filiale, acum sunt 16 mii de membri și 600 de filiale, practic a crescut de 11 ori, o să avem o conducere validată de acest nou partid, cu toți, cu toate miile de membri noi veniți alături de USR, din 14 septembrie până în 10 noiembrie vom avea două luni în care tot partidul, pentru că ne respectăm rezultatele și aceasta e calitatea principală a USR – luptăm intern, ne spunem punctele de vedere, în momentul în care luăm o decizie, toată lumea se aliniază în spatele acelei decizii și facem campanie.

DT: Mai e un argument pentru care ați organizat alegerile acum și nu după prezidențiale. Pot să vi-l spun?
DB: Vă rog.

DT: Dacă l-ați fi organizat după prezidențiale și ați fi pierdut prezidențialele șansele să ajungeți președinte poate nu mai erau chiar așa mari. Și, în niciun caz un partid nu votează un alt președinte de partid, din moment ce candidatul pentru prezidențiale e deja stabilit – Dan Barna. Ei cum să aleagă pe altcineva președinte de partid? Adică v-ați asigurat că aveți votul…
DB: Nu cunoașteți USR-ul. Dar dincolo de asta, eu cred că partidul a ajuns la nivelul de maturitate la care succesul este premiat și nu este sancționat. Ceea ce a reușit actuala conducere a USR a fost să își atingă toate provocările și toate obiectivele pe care și le-a asumat. Fără penali! e un succes fabulos. Alegerile europarlamentare, alianța și rezultatele de la europarlamentare sunt un succes fabulos. Poziția de la referendum – am fost singurul partid care am rămas vertical. Și din această perspectivă, indiferent când ar fi fost alegerile, partidul – cred eu, și am încredere în maturitatea colegilor mei – avea opțiunea unei continuități pe un drum pe care eu îl consider de succes sau angajarea într-o nouă direcție. Această opțiune există și acum, cum ar fi existat și în decembrie, în egală măsură.

DT: Și, la final, doamna Chichirău v-a reproșat că urmați modelul liderului suprem. Cam astea sunt declarațiile care fac deliciul presei, ne-au plăcut și nouă astea. Că riscați să deveniți captivul unui grup și că, aici citez, „un șir de acțiuni au închis leadershipul central al USR și îl fac captiv – pe dumneavoastră – unui număr mic de oameni”. Ce îi răspundeți?
DB: Nu este un exemplu mai frumos despre dictatura leadership, despre leadershipul de dictatură despre care vorbește colega mea ca aceste vorbe să vină de la un contracandidat care a putut să facă asta în spațiul public, nici măcar în spațiul intern, care a putut să se exprime unde a dorit, care a putut să vină alături de mine în campanie și să-și susțină punctul de vedere. Este o dictatură de care cred că USR poate să beneficieze pe termen lung – genul acesta de conducere a partidului – indiferent că voi fi eu sau altcineva, dictatura în care fiecare membru are dreptul să-și exprime punctul de vedere fără să i se întîmple nimic. Este ceea ce propunem noi în politica românească, sunt perfect încântat.

DT: Mulțumesc mult.
DB: Mulțumesc și eu.