Home » Anchete » Înalta Curte cere Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR, potrivit căreia sentințele în dosarele penale nu mai pot fi pronunţate fără motivare

Înalta Curte cere Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR, potrivit căreia sentințele în dosarele penale nu mai pot fi pronunţate fără motivare

Înalta Curte cere Parlamentului să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia CCR, potrivit căreia sentințele în dosarele penale nu mai pot fi pronunţate fără motivare
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ascultă articolul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat miercuri Parlamentului, prin intermediul unui comunicat de presă, să pună de urgență Codul de procedură penală în acord cu decizia Curții Constituționale (CCR), potrivit căreia ”este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”.

”Celeritatea intervenției Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dispozițiile legale sus-menționate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice”, se precizează în comunicatul ÎCCJ.

Comunicatul integral transmis de ÎCCJ: 

Înalta Curte de Casație și Justiție ia act de împrejurarea că, în ședința din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), art.405 alin.(3) și art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Jurisdicția constituțională a reținut, în esență, că ”este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și drept, la data pronunțării”, invalidând astfel soluția legislativă actuală, care prevede motivarea hotărârii judecătorești în termen de 30 de zile de la pronunțare (termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile în condițiile Legii nr.304/2004).

În conformitate cu dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial.

În consecință, din perspectiva bunei desfășurări a activității instanței supreme, cât și a tuturor instanțelor judecătorești – având în vedere numărul mare de cauze penale aflate pe rol, importanța socială esențială a procesului penal, prin care se apără ordinea de drept și este protejată viața, integritatea fizică și psihică, libertatea și celelalte drepturi ale cetățenilor și chiar funcționarea statului de drept, luând în considerare implicațiile negative majore pe care le poate genera prelungirea proceselor penale (în condițiile unui potențial ”vid” legislativ), inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție a răspunderii penale, Înalta Curte de Casație și Justiție solicită ferm o intervenție cât mai rapidă a Legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor Codului de procedură penală cu dispozițiile Constituției.

- articolul continuă mai jos -

Celeritatea intervenției Legiuitorului este cu atât mai necesară cu cât, începând cu momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, dispozițiile legale sus-menționate vor fi suspendate de drept, iar, după 45 de zile, își vor înceta definitiv efectele juridice, în condițiile art.147 alin.(1) din Constituția României.

Din perspectiva Înaltei Curți de Casație și Justiție, noua soluție legislativă ce va fi elaborată trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procedurile judiciare, conform deciziei Curții Constituționale, dar, în același timp, este necesar să fie una realistă și să ia în considerare situația actuală a sistemului judiciar – în special supraîncărcarea și deficitul de resurse cu care acesta continuă să se confrunte de o lungă perioadă.

Înalta Curte de Casație și Justiție își manifestă întreaga disponibilitatea pentru a-și pune la dispoziție expertiza în procesul de dezbatere și elaborare a unei soluții legislative adecvate, care să permită un progres real, efectiv, sub aspectul apărării drepturilor cetățenilor și, în egală măsură, a desfășurării în condiții de celeritate și de calitate a procesului penal, în vederea asigurării bunei funcționări a justiției ca serviciu public.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecător Corina Alina Corbu

Citește și – Decizie istorică a CCR: Sentințele în dosarele penale nu mai pot fi pronunţate fără motivare

Foto: Judecătoarea Corina Corbu, președinta ÎCCJ. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole