În Franța, care numără acum 69,1 milioane de locuitori, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Franța, care numără acum 69,1 milioane de locuitori, a trecut în 2025 un prag simbolic: numărul deceselor a fost mai mare decât cel al nașterilor, o premieră de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

La 1 ianuarie 2026, 69,1 milioane de persoane trăiau în Franța, dintre care 2,3 milioane în cele cinci departamente de peste mări, a indicat marți Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE). Populația a crescut cu 0,25% față de anul trecut, „într-un ritm puțin mai lent decât cel observat în ultimii doi ani”, a precizat Sylvie Le Minez, șefa unității de studii demografice și sociale a INSEE, în cadrul unei conferințe de presă.

Dar, pentru prima dată din 1944, această creștere a populației este legată exclusiv de soldul migrației, estimat la +176.000 de persoane, adică diferența dintre numărul de persoane care au intrat și au ieșit din teritoriu.

Soldul natural, care corespunde diferenței dintre nașteri și decese, a devenit negativ: -6.000 de persoane. O situație care se explică prin doi factori: scăderea natalității și creșterea mortalității.

„Ceea ce este frapant este cât de mult a scăzut soldul natural în câțiva ani din cauza scăderii rapide a natalității”, a subliniat Sylvie Le Minez. Acest sold era încă de +200.000 de persoane în 2015.

Natalitatea în scădere

În 2025, 645.000 de copii s-au născut în țară, cu 2,1% mai puțin decât în anul precedent, ceea ce corespunde celui mai mic număr pe un an de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru al patrulea an consecutiv. Este vorba chiar de o scădere de 24% față de 2010, „anul în care s-a înregistrat ultimul vârf al natalității”.

Scăderea natalității se datorează scăderii fertilității, adică a numărului de copii pe femeie. Indicatorul conjunctural al fertilității (ICF) a continuat, de asemenea, să scadă: acesta s-a stabilit la 1,56 copii pe femeie, după 1,61 în 2024, adică cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Această scădere se înscrie, de asemenea, într-o tendință pe termen mediu: acest indice este în scădere din 2010, când se ridica la 2,02 copii pe femeie în Franța metropolitană.

Experții avansează diverse explicații: oamenii au alte aspirații decât întemeierea unei familii, sunt frânați de dificultăți (găsirea unui loc de muncă stabil, găsirea unei locuințe) sau de temeri (concilierea vieții profesionale cu cea familială, incertitudini climatice etc.).

La 37 de ani, Jessica intenționează să aibă un singur copil cu partenerul ei, în special din cauza vârstei sale. „Dorința mea de a întemeia o familie a apărut târziu, trăim foarte bine și suntem foarte fericiți împreună”, explică această femeie din regiunea Île-de-France, care lucrează în domeniul comunicării și este îngrijorată și de „costul educației”.

Teama de a nu avea suficiente resurse financiare a reieșit ca unul dintre principalele obstacole în calea dorinței de a avea copii în cadrul unei recente consultări cetățenești, realizată în cadrul unei misiuni parlamentare privind scăderea natalității.

„Creșa reprezintă o cheltuială enormă pentru noi – 800 de euro pe lună – nu ne-am putea permite să avem doi copii”, mărturisește Océane, 32 de ani, mamă a unui copil de trei ani și cadru într-o companie din Marsilia. „Munca, casa, copiii, nu aș ști cum să le conciliez pe toate”.

Gripa

Confruntată cu dificultățile menționate de familii, Uniunea Națională a Asociațiilor Familiale (Unaf) a solicitat recent guvernului să reinvestească în politica familială.

Paralel cu această scădere a natalității, se observă o creștere a deceselor din cauza ajungerii la vârste cu mortalitate ridicată a generațiilor numeroase din perioada baby-boom-ului.

În 2025, 651.000 de persoane au decedat în Franța, ceea ce reprezintă o creștere de 1,5% față de anul precedent. Această creștere se explică și prin epidemia de gripă din timpul iernii, „deosebit de virulentă în ianuarie”, potrivit Institutului Național de Statistică.

Soldul natural negativ a contribuit la reducerea populației cu 0,01%.

„Cu această nouă situație, mai multe decese decât nașteri, în cele din urmă Franța nu face decât să se alăture unei situații cu care se confruntă deja majoritatea țărilor europene”, a comentat pentru AFP Gilles Pison, demograf și consilier al conducerii Institutului Național de Studii Demografice (Ined).

În 2024, în afară de Franța, doar cinci țări mai aveau un sold natural al populației: Cipru, Irlanda, Luxemburg, Malta și Suedia, potrivit Eurostat. Danemarca era în echilibru, iar celelalte națiuni aveau un sold negativ.