În Bosnia și Herțegovina se profilează o confruntare în urma revocării mandatului lui Milorad Dodik, președintele entității sârbe – Le Monde

Se strânge lațul în jurul lui Milorad Dodik, omul forte al Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina? Liderului sârb bosniac, care este oficial președintele entității din 2022, dar o conduce de facto din 2006, i-a fost revocat mandatul prezidențial miercuri, 6 august, de către Comisia Electorală Centrală (CIK), cu sediul la Sarajevo, capitala Federației Bosnia și Herțegovina. Apropiat al Kremlinului, Milorad Dodik se bucură, de asemenea, de sprijinul politic al premierului Serbiei, Aleksandar Vučić, și de cel al premierului ungar Viktor Orbán, potrivit Rador Radio România.

Avocatul lui Milorad Dodik, Goran Bubic, a anunțat că intenționează să facă apel împotriva deciziei CIK, care vine după ce Curtea de Apel din Bosnia și Herțegovina a confirmat pedeapsa clientului său – un an de închisoare și șase ani de ineligibilitate începând cu 1 august. O hotărâre identică a fost pronunțată în primă instanță în februarie, sancționând nepunerea în aplicare a mai multor hotărâri ale Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei pe teritoriul RS – jumătate din țară – precum și promulgarea, în iulie 2023, a unor legi care infirmă implementarea deciziilor Înaltului Reprezentant Internațional în Bosnia și Herțegovina.

Milorad Dodik, care amenință în mod regulat cu secesiunea Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina, refuză să recunoască legitimitatea acestui organism. Instituție înființată prin Acordurile de la Dayton care au pus capăt războiului din Bosnia și Herțegovina în 1995, Înaltul Reprezentant Internațional, funcție ocupată în prezent de germanul Christian Schmidt, are puteri largi. El poate, printre altele, anula sau impune legi și numi oficiali.

Reacționând la demiterea sa, pe care o consideră neconstituțională, dar și la condamnarea sa în apel după un proces pe care l-a descris ca fiind „politic”, Milorad Dodik s-a grăbit să adauge miercuri că nu se pune problema să se predea. Câteva ore mai târziu, el a anunțat organizarea unui referendum privind „distrugerea ordinii constituționale a Republicii Srpska”, menționând că „musulmanii [bosniaci]”, pe care îi acuză că se află în spatele deciziei CIK, „sunt dușmanii patologici ai sârbilor”. 

Această retorică, comună în discursurile liderului RS, are scopul de a reînvia memoria războiului din Bosnia-Herțegovina (1992-1995), în timpul căruia forțele sârbe bosniace au masacrat aproximativ 8.000 de bărbați și adolescenți musulmani la Srebrenica, ceea ce le-a adus liderilor lor politici și militari, Radovan Karadzic și Ratko Mladić, o condamnare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război de către justiția internațională, fapte negate în mod regulat de Dodik.

„A fost o decizie așteptată: legea electorală a Bosniei și Herțegovinei prevede că orice oficial ales condamnat la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de șase luni își pierde mandatul. Dacă această decizie a CIK este confirmată în apel, Milorad Dodik va trebui să părăsească funcția prezidențială”, a explicat pentru Le Monde Vlado Adamovic, fost judecător la Curtea Supremă a Federației Bosniei și Herțegovinei, care practică acum profesia de avocat. 

Avocatul, care subliniază că mulți oficiali aleși au fost deja nevoiți să demisioneze în urma unor hotărâri similare, se așteaptă ca demiterea lui Milorad Dodik să fie confirmată la a doua instanță. Acest lucru ar deschide calea către alegeri prezidențiale în termen de nouăzeci de zile. În viitorul imediat, Milorad Dodik va încerca să câștige timp apelând la Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovina și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Doar cetățenii au dreptul să-și aleagă președintele și să-l demită din funcție”, spune Marko Romic, consilierul juridic al lui Milorad Dodik, anticipând o „agravare a crizei politice” din țară, în timp ce președintele RS „continuă să-și ducă lupta politică”. Avocatul în vârstă de 28 de ani denunță o dublă încălcare – a constituției bosniace și a Republicii Srpska. De asemenea, el avertizează că aceste decizii judecătorești ar putea să nu fie „aplicate” în RS.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Ruxandra Lambru