G4Media.ro

Impactul puternic al pandemiei în Republica Moldova: tendințele de depopulare se acutizează,…

Impactul puternic al pandemiei în Republica Moldova: tendințele de depopulare se acutizează, femeile sunt tot mai constrânse să se ocupe doar de treburile casnice

În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 s-a suprapus peste probleme existente și a afectat zone deja extrem de sensibile, sunt principalele concluzii ale unui studiu prezentat de Sinopsis. Astfel, oamenii cu câștiguri modeste au devenit și mai vulnerabili în fața sărăciei, numeroase afaceri s-au închis, mulți pacienți au rămas fără acces la servicii medicale, iar adesea vârstnicii a trebuit să se izoleze de cei dragi.

Reducerea populației din cauza migrației, numeroase grupuri vulnerabile, încetinirea creșterii economice, acestea erau câteva din tendințele socioeconomice deja existente în R. Moldova, tendințe care s-au agravat în contextul actualei pandemii de coronavirus.

COVID-19 a pus multă presiune și asupra mediului de afaceri, arată studiul realizat de către PNUD și UNFPA Moldova. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.

Totuși, criza actuală este în același timp o oportunitate pentru schimbare și necesită eforturi de colaborare, implicarea cetățenilor și a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare și explorarea noilor oportunități de creștere. Acestea ar putea include digitalizarea și modernizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea de competențe și un sistem de educație modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupția.

Vulnerabilități înregistrate

Datele culese nu oferă prea multe motive pentru optimism. În R. Moldova, circa 42 la sută din gospodăriile cu cel puțin trei copii trăiesc la limita sărăciei. Circa 27 la sută din părinții divorțați sau singuri nu au putut organiza învățarea la distanță pentru copii (În cazul familiilor căsătorite procentul e de 1%).

Aproximativ 18 la sută din rândul celor săraci din eșantion și-au pierdut locul de muncă, versus 2,8% în populația generală. 67% din gospodăriile sărace nu au venituri/economii suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare (în mediul urban procentul e de 83%). Totodată, una din cinci gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.

Femeile reprezintă un alt grup afectat peste măsură. Astfel, conform datelor colectate, circa 69% dintre femeile vulnerabile și-au pierdut cel puțin 25% din venit. Altfel, 16% dintre femei au pierdut între 75% și 100% din venituri, inclusiv reducerea remitențelor (bani primiți din străinătate). Totodată, pandemia a dus la o creștere a violenței domestice, circa 6% dintre femeile din eșantion au suferit abuzuri (fizice și emoționale) și au depus plângeri.

Tinerii, denumiți în acest caz ca NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. În cazul lor s-a înregistrat o creștere a comportamentelor nesănătoase (37% au fumat mai mult, iar 22% au băut mai mult) și un dezinteres față de integrare socială (57% au spus că nu sunt interesați să își caute un loc activ de muncă).

Gospodăriile conduse de persoane în etate au exprimat cel mai înalt nivel de îngrijorare alimentară dintre toate grupurile vulnerabile. 79% au perceput că prețurile alimentelor cresc și 13% au perceput atât o mărire a prețurilor, cât și un deficit de alimente. Totodată, 40% dintre persoanele în etate au întâmpinat dificultăți la obținerea accesului la servicii medicale pentru boli necontagioase.

O particularitate pentru R. Moldova este grupul persoanelor care a lucrat în străinătate și din rândul cărora, din cauza pandemiei, o parte s-au întors în țară. Circa 62% dintre ei s-au întors pentru că și-au pierdut locul de muncă, dar în majoritate își propun să plece din nou, imediat ce se va putea. Totodată, 78,2% dintre migranții reveniți au raportat lipsa asigurărilor medicale.

Grupurile vulnerabile. Impact

Raportul citat relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:

# Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță.

# Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.

# Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac.

# Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației

# Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea echipamentelor de protecție (măști, dezinfectant etc).

Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.

# Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități /fluxurile de numerar.

„Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații – solidaritatea între generații – și colaborarea strânsă între diferite sectoare pot face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, spune Nigina Abaszada, reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.

Impact la nivelul economiei

Studiul radiografiază cinci sectoare ale economiei naționale, totodată și domeniul educației și sănătății, în calitatea lor de servicii esențiale, pentru a determina punctele slabe accentuate și/sau declanșate de criza pandemică.

# Cel mai afectat sector al economiei rămâne cel al serviciilor de cazare și de alimentație, deoarece majoritatea locațiilor au fost nevoite să-și sisteze activitatea în primăvară. Salariații din acest sector, în special cei care lucrează în zonele urbane, au fost printre cei mai afectați. Numărul mediu de angajați a scăzut în al doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu aceeași perioadă a lui 2019) cu peste 60%.

Comerțul nealimentar, atât cu ridicata, cât și cu amănuntul, a fost grav afectat în special în timpul perioadei în care au fost luate măsuri de izolare, din cauza reducerii cererii, a problemelor de aprovizionare, a scăderii producției și a consumului de bunuri nealimentare.

# Transportul a avut de suferit din cauza mobilității reduse a pasagerilor și a cererii scăzute de mărfuri. În comparație cu iulie 2019, transportul de pasageri s-a diminuat cu aproape 49%. Numărul mediu de angajați din acest sector a scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 15,7%.

Foto: Procesiune religioasă anti-Covid în Republica Moldova / BIRN

Citește tot articolul pe Sinopsis

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. In Moldova exista o ciuma mai rea ca orice COVID sau virus: dodon si kgbistii, pentru care aceasta situatie este ideala, cit mai mult haos si faradelege cu atit mai bine pentru ei. In alte tari gen Romania, tarile Baltice, Europa Centrala(Cehia, Slovenia, etc) la fel a fost cindva comunismul dar a plecat, in Moldova kgbul are un presedinte si citeva partide in parlament, in plus personaje gen Renato Usatii care se pare a fi urmatorul dodon, etc. Cum poate sa fie curat si frumos in casa daca dracul sta pe masa si joaca cazaciok ?

  2. Descriere perfecta a Romaniei daca nu ar fi intrat in UE.
    Putem face o comparatie intre o tara cu populatie romana si alta tara cu populatie romana dar care nu a intrat in UE.

    • Nu vad ncio deosebire fata de Romania. Ti-a spus tie Lucovid sau Ciolanu VREODATA cat e somajul sau marimea remitantelor? Sau le-ai imaginat tu in continua imbunatatire?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.