Imagini cu Nicolae Ceaușescu și Corneliu Zelea Codreanu, fără referințe critice la crimele comunismului și legionarismului, la o expoziție de la Muzeul Național de Artă – GALERIE FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Imagini cu Nicolae Ceaușescu și Corneliu Zelea Codreanu sunt prezentate, fără referințe critice despre comunism și legionarism, două regimuri criminale, la expoziția „România – Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, curatoriată de Erwin Kessler și găzduită de Muzeul Național de Artă al României, în perioada 21 noiembrie – 8 februarie.

• Notă: Conform site-ului MNAR, evenimentul este desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, iar „România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume, desene animate și manuale școlare”, transmit organizatorii. 

Deși comunismului și sovieticilor le este acordat un spațiu larg în expoziție, lângă imaginile de propagandă nu există însă și mențiuni despre crimele comise de stalinism, despre cenzură, despre ororile din dictatura ceaușistă ș.a.m.d (vezi foto la finalul articolului). Un singur exemplu este cel în care soții Ceaușescu râzând sunt înconjurați de copii veseli care dansează, dar tabloul nu este însoțit de niciun mesaj care să vorbească despre traiul familiilor în perioada comunistă.

Referitor la acestea, Daniel Șandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a condamnat expunerea lui Nicolae Ceaușescu și a fotografiilor din perioada comunistă, cu atât mai mult fără referințe critice în dreptul acestora:

• „În toate regimurile totalitare, reprezentările artistice au avut, inevitabil, un pregnant rol propagandistic. Avem de-a face cu o mare doză de iresponsabilitate la nivelul unei instituții a statului. Nu vreau să pășesc, din onestitate intelectuală, pe teritoriul artistic, însă nu îmi pot reprima întrebarea dacă aceste două personaje maligne ale istoriei noastre recente sunt reprezentative pentru identitate și pentru portul popular romanesc. Cu siguranță sunt, însă, reprezentative pentru ce a însemnat totalitarismul, cu crimele și abuzurile sale, în Romania veacului trecut. A nu face nicio referire la acestea din urmă denotă nu doar falsificarea istoriei prin omisiune, ci și o contribuție directă la întreținerea nostalgiei pro-totalitare care predomină în discursul public instrumentalizat politic astăzi. Cel puțin în cazul lui Nicolae Ceaușescu este o încălcare flagrantă a legislației care interzice promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid / crime împotriva umanității, iar IICCMER se va poziționa în consecință”, a transmis Daniel Șandru.

Pe de altă parte, Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării criminale legionare, este înfățișat într-o vitrină în costum popular, iar în textul alăturat se vorbește despre cum acesta venea pe un cal alb, iar țăranii îl asemănau „cu un arhanghel Mihail”.

Singurele mențiuni din text despre legionari sunt răsfirate („cei mai violenți extremiști ai spectrului politic local”, „legionarii” și „naționalismul extremist”) și nu explică ce a însemnat Mișcarea Legionară, cu crimele abominabile, masacrele antisemite ori asasinarea a doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea. Vezi detalii aici. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” nu a transmis un punct de vedere la solicitarea G4Media referitor la acest subiect.

Artistul vizual și arhitectul Vladimir Vrapciu susține că astfel de expoziții „normalizează imaginea agresorului și diminuează experiența istorică a represiunii”, iar „imaginea agresorului și a regimului său ar trebui să rămână în muzee dedicate explicit acestui subiect, în spații ale memoriei și nostalgiei selective, unde admiratorii săi pot merge asumat”.

Vrapciu mai spune și că a sesizat Ministerul Culturii cu privire la lipsa referințelor critice la adresa comunismului și legionarismului, dar instituția nu a reacționat în vreun fel, spune acesta.

• „Ascuns sub pretextul unei inițiative culturale respectabile, discursul despre perioada comunistă este adesea cosmetizat. Sub masca analizei istorice și estetice, constrângerea ideologică ajunge să fie tratată ca un simplu context creativ, iar violența sistemului este estompată. Accentul pus pe „navigarea” artiștilor între ideologie și expresie deturnează atenția de la raportul esențial agresor–victimă, relativizând suferința provocată de regimul Ceaușescu.
• Discursul artistic și public al organizatorilor consolidează această perspectivă: transformă constrângerile ideologice în provocări estetice, normalizează imaginea agresorului și diminuează experiența istorică a represiunii. Nu asistăm la o recuperare critică a trecutului, ci la o formă de nostalgie culturală instituționalizată, simptomatică pentru ceea ce poate fi numit un veritabil sindrom Stockholm în discursul public.
• Imaginea agresorului și a regimului său ar trebui să rămână în muzee dedicate explicit acestui subiect, în spații ale memoriei și nostalgiei selective, unde admiratorii săi pot merge asumat. Spațiile culturale cu vocație publică largă au însă responsabilitatea de a evita normalizarea sau estetizarea acestui trecut.
• Atașez câteva imagini din Epoca de Aur pentru ca nostalgia celor care idealizează acea perioadă să se tempereze, iar tinerii care privesc cu entuziasm spre un astfel de sistem să înțeleagă mai bine realitatea lui”, a declarat Vladimir Vrapciu într-un punct de vedere la solicitarea G4Media.

Ministerul Culturii a transmis la solicitarea G4Media că are nevoie de mai mult de 10 zile pentru a răspunde dacă a luat act de aspectele semnalate și dacă a făcut verificări. 

Erwin Kessler, curatorul expoziției, a transmis un punct de vedere la solicitarea G4Media, în care, în cea mai mare parte, face acuzații la adresa reporterului și la adresa artistului Vladimir Vrapciu, fără însă a explica de ce lipsesc referințele critice la adresa crimelor comunismului și legionarismului. Redăm punctul de vedere integral:

• ”Dvs doar recirculati acuzele obsesive ale unei singure persoane, Vladimir Păun Vrapciu, de la care ați preluat formulele din mesajul de mai sus, pe care ni le-a transmis deja pe cale oficială.
  La acele formule ați adăugat ciudata exprimare “Nicolae Ceaușescu și Corneliu Zelea Codreanu, nu ar fi expuși în mod necorespunzător,” din care nu știu ce să înțeleg (Kessler face referire la o dublă negație a reporterului comisă dintr-o evidentă eroare de redactare și construiește tot răspunsul în jurul acestei erori și al acuzațiilor la adresa artistului citat, n.red.).
  Dacă o iau literal înseamnă ca nu aveți nici o problema cu expoziția noastră și ca vă dați singură răspunsul. Într-adevăr, noi nu expunem în mod necorespunzător reprezentanții regimurilor extremiste, ci în mod corespunzător. Expoziția arată riscul permanent de manipulare a tradiției în mijloc ideologic al extremismului și tocmai de aceea prezintă și legionarismul și comunismul în același spațiu, drept spectre mereu amenințătoare ale propagandei. Expoziția face exact serviciul invers celui imaginat de reclamant – arată pericolul transformării tradiției în armă a extremismului și ieri dar și azi. Și tocmai de aceea La Blouse Roumaine de Matisse este plasată în mijlocul reprezentărilor comuniste ale portului popular, pentru a arăta ca succesul iei vine prin Matisse, odată cu globalizarea și cu modernitatea, în timp ce închiderea în propagandă naționalist-comunistă este respingătoare. Dacă vă faceți timp să vizitați expoziția, veți sesiza singură acest lucru, așa cum au sesizat miile de vizitatori de pina acum. Dacă vă limitați la recircularea acuzelor nefondate, venite de la un personaj direct interesat de discreditarea MNAR (dl Vrapciu a solicitat din 2020 pina in 2025 de mai multe ori o expoziție personală la MNAR, fiind refuzat de mai multe ori de predecesorii mei, dna Verona și dl Stegerean, iar de la venirea mea la MNAR acum cinci luni, am primit și eu solicitări insistente de la dl Vrapciu și i-am răspuns, politicos, dar ferm, ca și predecesorii mei). Dincolo de faptul ca aveți o înțelegere aparte asupra limbii române, este regretabil ca, în locul datoriei de a vă informa, deveniți releul frustrărilor unei persoane care ataca o instituție doar pentru ca i-au fost defavorabile deciziile acesteia”.