Ilie Bolojan anunță că va trimite în Parlament proiectul legii salarizării bugetarilor: Avem cheltuieli salariale în mediul public disproporționat de mari față de posibilitățile bugetului / La anul vom propune fie o creștere de o amplitudine mai mică, fie o creștere mai mare și reducere de personal acolo unde nu se justifică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi într-o declarație de presă la guvern că va trimite pentru dezbatere în Parlament o inițiativă legislativă pentru salarizarea bugetarilor, care este jalon PNRR. El a mai spus că pentru anii viitori există două opțiuni pentru ca salariile bugetarilor să crească: fie o majorare ”de o amplitudine mai mică”, fie creștere mai mare de salarii dublată de o reducere de personal acolo unde nu se justifică.

Declarațiile integrale ale lui Ilie Bolojan:

• La ședința de guvern am discutat de fondurile europene, PNRR. Mă bucur că azi Comisia Europeană a confirmat oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. Le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni. Mulțumesc ministrului Pîslaru pentru negocieri
• Prioritar pentru noi e să nu pierdem fondurile europene, atât granturile, cât și împrumuturile mai ieftine
• Sunt două direcții discutate pentru absorbție. În primul rând avem de îndeplinit reformele, țintele și jaloanele. Mai avem un număr important de jaloane de îndeplinit, peste 35. Din acestea, 9 sunt foarte importante pentru că privesc reforme cu potențial de discuții și necesită legi.
• Am convenit ca toate proiectele de lege necesare PNRR care vor fi finalizate, să fie depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative de către membrii guvernului care sunt parlamentari și să cerem procedură de urgență
• Din cele 9 mari proiecte, unele vor fi depuse în aceste zile, precum proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS
• E finalizat și proiectul de digitalizare a cercetării
• Sunt discuții avansate pe câteva proiecte importante și estimăm că vom primi opinia Comisiei Europene până săptămâna viitoare
• Domnul ministru Pîslaru are mandat să negocieze aceste proiecte
• Al treilea pachet de reforme sunt cele în renegocieri și care necesită discuții în spațiul public și cu Comisia Europeană. De exemplu, Legea apelor – investiții în diguri și baraje, legislația privind decarbonizarea și legislația privind salarizarea
• Salarizarea bugetarilor va fi un subiect pe agenda publică. Avem un angajament al guvernelor anterioare ca salariile în sectorul public să fie stabilite transparent, dar și o corelare cu productivitatea, echitatea și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei
• Azi, avem cheltuieli salariale în mediul public disproporționat de mari cu posibilitățile bugetului
•  Vă prezint câteva date care sunt baza acestor discuții. Acem 1.280.000 de posturi în sectorul public la finalul anului trecut
• Decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește
• Din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar
• Constrângerile pe care le avem ţin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puţin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanţe
• Creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale: sau o creşteren de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se doreşte într-adevăr o amplitudine mai mare, corecţii mai mari, creşteri mai mari, reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducere de personal acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să îţi permită să îi plăteşti mai bine pe cei care lucrează cu adevărat
• Președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și îi mulțumesc. Sper ca oamenii politici responsabili să găsească o formulă normală pentru legea salarizării publice
• Absorbția fondurilor din PNRR e unul din cele mai importante proiecte ale României. De ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni depinde dacă vom face această absorbție sau nu
• Un alt element important gestionat în aceste zile a fost programul SAFE. Mă bucur că în aceste zile s-a finalizat practic programul SAFE astel încât, până la finalul acestei luni să putem semna atât contractul de împrumut cu Comisia Europeană, cât și contractele propriu-zise, ca să putem începe proiectele
• E un acord de împrumut de 16,5 miliarde de euro și în spațiul public a fost contestată această decizie. E decizia corectă atât bugetar, cât și pentru apărare. România are bugete de apărare care nu vor putea scădea, avem angajament în NATO, e război în Ucraina. Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a ne închide bugetul nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Din cele 2,3% care reprezintă bugetul de apărare, circa 4 miliarde de euro înseamnă înzestrarea militară, ceea ce înseamnă că avem nevoie de credite. Or, dobânda la SAFE e jumătate față de dobânda la care se împrumută în mod normal România
• Arhitectura programului SAFE a fost decisă în primăvara anului trecut, în aprilie 2025, la ședința CSAT. Vă vom da o copie a unei adrese din care rezultă clar că la solicitarea domnului premier Marcel Ciolacu, CSAT a decis ca această coordonare a programului SAFE să fie făcută de Cancelaria Primului-MInistru. Se cuvine acum, la finalizarea programului, să mulțumesc domnului Mihai Jurca, șeful Cancelariei, miniștrilor și experților implicați în negocieri. Am avut o colaborare bună cu echipa președintelui României, cu ministerele, cu serviciile de informații, pentru a duce o bună parte din producție în România
• Faptul că în aceste zile comisiile de apărare din Parlament au aprobat programul, necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii și pentru partidele care au susținut închidere SAFE
• Cea mai mare componentă a SAFE e destinată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă e și pentru infrastructură – capetele de autostradă spre Republica Moldova și Ucraina
• Datele INS pe inflație și recesiune tehnică. Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor factori
• Inflația e un rezultat cumulat care înseamnă că dacă ai deficite imense arunci bani în piață, adică un efect inflaționist. Apoi, creșterea TVA, războiul din Iran, liberalizarea pieței de energie, îngrășămintele din agricultură. Pe măsură ce lunile din anul trecut cu inflație mare, adică iulie și august, vom vedea că inflația anuală va începe să scadă, iar în august vom coborî spre 6%
• În privința creșterii economice, având în vedere revizuirea datelor, suntem în al doilea trimestru de recesiune. Chiar dacă nu pare un semn bun, e un semn că economia se însănătoșește. În 2024, deficitul a fost 7%, creșterea a fost doar 1%. Acum suntem în momentul adevărului: asta e starea reală a economiei fără deficite imense. Orice corecție de acest fel are ca efecte adverse, când reduci consumul pe datorie
• Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului de anul trecut și mi se pare total fals să spui că am redus deficitul prin neplata facturilor. Am avut o diferență minimă între deficitul cash și deficitul ESA, ceea ce înseamnă că facturile – inclusiv cele vechi, au fost plătite
• E anormal, și imoral, ca atunci când guvernele noastre din 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile în scop electoral, să îl critici pe cel care a venit să stingă focul. Când stingi focul, inevitabil apa mai distruge câte ceva, ce oricum nu putea fi salvat
• Trebuie să fim responsabili pentru această țară