HARTĂ Clădiri în pericol la cutremur: Doar 28% din municipiile-reședință au publicat listele cu imobilele vulnerabile la seism, deși sunt obligate prin lege/ Ce spune Ministerul Dezvoltării și cum se scuză primăriile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mai puțin de 30% din municipiile reședință de județ respectă legea și au publicat pe site-urile primăriilor listele cu clădirile aflate în risc seismic, conform datelor centralizate de G4Media și Info Sud-Est. Administrațiile locale care nu au publicat listele invocă faptul că ”mai au timp până la 1 ianuarie 2025”, deși unele le dețin deja. În ultimele trei luni, România a fost zguduită de cutremure semnificative, în 13-14 februarie (magnitudine 5,2 și 5,7 pe scara Richter) și în 22 mai (magnitudine 4,9 și 4,3 pe scara Richter). Seismele din România au avut loc în urma cutremurelor devastatoare din Turcia, din 5-6 februarie, dar specialiștii au păreri diferite cu privire la legătura dintre ele.  

Am solicitat Ministerului Dezvoltării o listă completă cu toate clădirile din România încadrate în clasele de risc seismic. Ministerul condus de Cseke Attila ne-a transmis că întocmirea acestor liste revine în sarcina primăriilor, care sunt obligate să afișeze informațiile pe site-ul instituției, conform Legii 212/2022 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic a clădirilor. 

În prezent, pe site-ul ministerului este publicată situația clădirilor cu risc seismic pentru doar jumătate din marile municipii, cele mai multe dintre aceste liste fiind actualizate la începutul lui 2017.

• „Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine astăzi Ministerul Dezvoltării (…) sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic”, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în primăvara anului trecut.

Am solicitat fiecărei primării reședință de județ să ne transmită dacă deține o astfel de listă și dacă aceasta este publicată pe site-ul instituției, pentru a fi accesibilă cetățenilor.

În urma centralizării răspunsurilor, am constatat că:

• 14 municipii reședință de județ din România nu știu câte clădiri cu risc seismic se află pe raza lor, neavând întocmită o astfel de listă în urma expertizării clădirilor.
• 14 municipii dețin o astfel de listă, însă ea nu este publică pe site-ul instituției. 
• Doar 11 municipii reședință de județ + Capitala respectă legea în această situație: dețin o listă cu clădirile încadrate într-o categorie de risc seismic, care poate fi accesată pe site-ul instituției. 
• Primăriile care nu au publicat listele cu imobilele aflate în pericol în eventualitatea unui cutremur au justificat absența informațiilor invocând că legea le permite să facă acest lucru până la 1 ianuarie 2025, conform articolului 4., deși multe dintre ele dețin deja aceste liste.
• Primăriile municipiilor Sibiu și Iași nu au răspuns, până în acest moment, solicitărilor de informații de interes public transmise de G4Media și Info Sud-Est în urmă cu mai bine de o lună de zile.

• Municipiile care nu dețin date centralizate cu privire la clădirile expertizate și încadrate în categoriile de risc seismic sunt: Oradea, Bistrița, Călărași, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Slatina, Satu Mare, Zalău, Timișoara și Vaslui.
• Municipiile care au o listă cu clădirile încadrate în clasele de risc, dar nu au publicat-o pe platforma instituției așa cum prevede legea sunt: Arad, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Deva, Slobozia, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgoviște, Târgu Mureș și Râmnicu Vâlcea.
• Municipiile care dețin o astfel de listă, care este publică pe site-ul instituției: București, Reșița, Craiova, Alexandria, Constanța, Tulcea, Ploiești, Buzău, Focșani, Galați, Bacău, Piatra Neamț.

Conform listelor primite, cel puțin 2.600 de clădiri din marile municipii ale României sunt încadrate în una dintre cele trei categorii de risc seismic, fiind vulnerabile în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare. 

• Clasa I – care prezintă un pericol ridicat de prăbușire
• Clasa II – care pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă
• Clasa III – pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante

Cele mai multe dintre aceste clădiri se află în București (830), Bacău (306) și Craiova (245).

De asemenea, peste 100 de clădiri aflate în această situație se regăsesc în Botoșani, Galați, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea și Suceava, în timp ce între 50-100 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic se regăsesc în Brașov, Reșița, Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Ploiești, Tulcea și Focșani.

Municipiile cu mai puțin de 50 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic sunt Arad, Brăila, Buzău, Reșița, Constanța, Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Deva, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Târgoviște și Alexandria. 

După cutremurele devastatoare din Turcia (5 și 6 februarie) și România a fost zguduită de două seisme puternice, de 5,7 și 5,2 pe scara Richter, în Gorj (13 și 14 februarie). Ulterior, în 22 mai, un cutremur de 4,9 pe scara Richter a avut loc în Arad și a fost resimțit puternic și în Cluj Napoca și Alba Iulia, iar a doua zi un alt seism, de 4,3 pe scara Richter a zguduit aceeași zonă. 

G4Media a arătat cum 80% din locuințele românilor nu sunt asigurate cu polițe obligatorii în caz de calamitate, dar 7 din 10 români ar fi interesați să-și protejeze casele după cutremurele din februarie, susțin societățile de asigurări. Detalii, aici.