Guvernul francez dizolvă mișcarea fundamentalistă catolică Civitas, apropiată de extrema dreaptă

Consiliul de miniștri a aprobat dizolvarea mișcării fundamentaliste catolice Civitas, acuzată în special că a îndemnat la „război împotriva Republicii”, inclusiv la folosirea „forței”, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, citat de agenția AFP.

„Civitas consideră că drepturile omului sunt instrumente de distrugere a civilizației creștine, Civitas a organizat mitinguri de omagiere a unor personalități emblematice ale colaborării, Civitas promovează o ierarhie între cetățenii francezi cu teze clar antisemite și islamofobe”, a enumerat ministrul în Consiliul de Miniștri.

El a criticat, de asemenea, viziunea mișcării despre persoanele LGBT+ ca fiind „o comunitate nefastă”.

Dizolvarea organizației catolice fundamentaliste, foarte prezentă pe rețelele de socializare și a cărei ideologie este apropiată de extrema dreaptă și cochetează uneori cu teoria conspirației, a fost propusă de ministrul de interne Gérald Darmanin.

Înființat în 1999, „Institut Civitas” era o mișcare tradiționalistă, apropiată de Fraternitatea preoțească Sfântul Pius X (fondată de episcopul francez Marcel Lefebvre).

Articolul continuă mai jos

G4Food

Chec cu aromă de cafea, o variantă de mic dejun care ne introduce în atmosfera de weekend. Merge și ca desert, servit cu o cremă interesantă, de vanilie sau de mascarpone

Redacția

Cadoul special oferit de Donald Trump lui Cristiano Ronaldo: „Cheia Casei Albe”

Mișcarea a ieșit din umbră în 2011 cu acțiuni spectaculoase împotriva mai multor evenimente culturale, printre care piesa de teatru Golgota Picnic a lui Rodrigo Garcia, pe care a considerat-o „creștinofobă”.

În 2012, Civitas s-a mobilizat în mod activ împotriva căsătoriei pentru toți.

În 2021, mișcarea a luat parte la demonstrații împotriva pașaportului sanitar.

Dar antisemitismul a fost cel care a marcat ultima sa faptă de arme și a determinat lansarea procedurii de dizolvare, când controversatul eseist Pierre Hillard a sugerat să se revină la „situația de dinainte de 1789”, când un evreu „nu putea deveni francez”.