Guvernul condus de Elisabeth Borne prezintă proiectul de reformă a pensiilor din Franța/ Majorarea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, majorarea pensiei de stat minime până aproape de 1200 de euro pe lună

Prim ministra Borne nu a ascuns motivul reformei actuale: creșterea deficitului sistemului de pensii din cauza scăderii continue a raportului dintre numărul de cotizanți față de numărul de pensionari pe fondul îmbătrânirii populației.

În acest scop, guvernul Borne propune creșterea treptată a vârstei de pensionare cu un trimestru pe an până în 2030 pentru a ajunge atunci la 64 de ani. Numărul anilor de contribuție pentru o pensie completă va fi de 43 de ani, iar vârsta la care o persoană poate încasa pensia completă indiferentă de anii de contribuție este de 67 de ani. Prim ministra Borne a remarcat că toate țările europene au mărit vârsta de pensionare și că Franța are una dintre cele mai reduse vârste de pensionare. Sistemul reformat, dacă va fi aprobat de Parlament, ar începe să fi aplicat din vara lui 2023.

De asemenea, se va lua în considerație “penibilitatea”– cum este denumită în Franța dificultatea profesiei, categorii ca militarii, polițiștii, pompierii, asistenții medicali din spitale și alții beneficiind în continuare de dreptul de pensionare la o vârstă mai redusă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Pe lângă echilibrarea sistemului de pensii, deficitar la ora actuală, reforma va permite ca pensia minimă de stat să atingă aproape 1.200 de euro lunar, adică 85% din salariul minim legal.

Reforma nu privește decât persoanele născute după 1 iulie 1961 și actualii pensionari vor beneficia de aceleași reguli ca și până acum, care prevăd actualizarea regulată a pensiei de stat cu rata inflației.

Prim ministra Borne a recunoscut că proiectul guvernului a declanșat vii critici, dar a adăugat că ea a avut consultări cu toate partidele parlamentare și cu partenerii sociali, patronate și sindicate și a afirmat că proiectul este mai bun acum decât era cu șase luni în urmă.

Republicanii satisfăcuți de reformă

Proiectul va fi prezentat oficial în ședința de guvern din 23 ianuarie urmând a fi trimis în Parlament la sfârșitul lui ianuarie. Prim ministra Borne nu a ocolit faptul că guvernul nu dispune de o majoritate în Adunarea Națională și a menționat grupul parlamentar al Republicanilor (centru dreapta), de al cărui vot depinde adoptarea unui astfel de proiect.

„Am fost ascultați în privința ritmului aplicării celor 64 de ani și a pensionării la 1.200 de euro, inclusiv pentru actualii pensionari”, a declarat Olivier Marleix, liderul grupului Les Républicains din Adunarea Națională, pe coridoarele Palatului-Bourbon, sediul camerei inferioare. „Constatăm că premierul a ascultat o serie de solicitări, prima și cea mai importantă este ca ritmul să nu fie brutal”, a declarat Olivier Marleix, precizând că grupul său va prezenta un amendament pentru „o adevărată clauză de revizuire” odată ce vârsta de pensionare va fi ridicată la 63 de ani și înainte de a „continua, dacă este necesar, la 64 de ani”.

Opoziția de stânga, Reunirea Națională și marile centrale sindicale se opun acestui proiect și anunță deja mari manifestații de protest. Confederația centristă pro-prezidențială Ensemble – Împreună are 250 de mandate în Adunarea Națională, în timp ce Republicanii au 63 de deputați, majoritatea absolută fiind de 289 de deputați.

Aceasta este a șasea propunere de reformă a pensiilor din ultimii 30 de ani, unele dintre acestea fiind abandonate din cauza opoziției în opinia publică în pofida existenței unei majorități parlamentare a guvernului zilei. Reforma pensiilor a fost o promisiune majoră a președintelui Emmanuel Macron în campania electorală de anul trecut. De data aceasta el are o complicație în plus, absența majorității absolute în Adunarea Națională.

Acesta este un moment de cumpănă nu doar pentru președintele Macron și guvernul său, ci și pentru Franța în ansamblul ei și sistemul generos de pensii de stat, care se clatină de multă vreme într-o societate în care speranța de viață a crescut în continuu, în paralel cu sporirea poverii pe umerii celor aflați în activitate. Guvernul Borne a spus-o deschis: așa nu se mai poate continua.