Gucci explorează piața de lux a sănătății și wellness-ului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dacă sănătatea a devenit noua formă de bogăție, atunci brandurile de lux nu își mai permit să rămână în afara acestui teritoriu. De la miliardari obsedați de ideea longevității până la liftinguri faciale de 300.000 de dolari, cei foarte bogați cheltuiesc mai mult ca niciodată pe ceea ce introduc în corpul lor și pe modul în care își întrețin forma fizică, nu doar pe haine, bijuterii sau accesorii, scrie Fashion Network.

Acest tip de cheltuială concurează direct cu investițiile tradiționale în bunuri materiale, de la diamante la genți Birkin rare, dar reprezintă, în același timp, o oportunitate extrem de profitabilă pentru industria luxului, cu condiția să găsească o strategie potrivită într-un domeniu la fel de riscant precum o baie în gheață.

Potrivit datelor McKinsey & Co. și raportului State of Fashion 2026 realizat de Business of Fashion, cheltuielile globale pentru produse și servicii de wellbeing, care includ sănătatea, somnul, nutriția, fitnessul, mindfulness-ul și aspectul fizic au ajuns la 2 trilioane de dolari în 2024. Până în 2028, această piață ar putea crește până la 2,5 trilioane de dolari. Studiile arată că 84% dintre consumatorii din SUA și 94% dintre cei din China prioritizează wellness-ul, tendință condusă în special de generațiile mai tinere.

Desigur, nu toate aceste sume vor fi direcționate către tratamente de top. Însă chiar și captarea unei mici părți din acest flux financiar ar reprezenta un adevărat tonic pentru o industrie care a trecut printr-un ciclu extrem de volatil în ultimii cinci ani.

Brandurile de beauty par să aibă un avantaj clar, iar grupul Kering, care încearcă să relanseze Gucci după ce a rămas în urma competitorilor, este printre cei mai bine poziționați. Un detaliu mai puțin discutat al vânzării diviziei sale de beauty către L’Oréal, pentru 4 miliarde de euro, în octombrie, este crearea simultană a unui joint venture menit să exploreze oportunități „la intersecția dintre lux, wellness și longevitate”.

Cele două companii au oferit până acum puține detalii, însă este de așteptat ca L’Oréal să contribuie cu expertiza acumulată în peste 15 ani de cercetare asupra îmbătrânirii pielii și scalpului. Aceste studii au permis dezvoltarea unor instrumente avansate capabile să determine vârsta biologică a pielii și să identifice ingredientele, inclusiv suplimentele de beauty administrate oral, care pot îmbunătăți sănătatea celui mai mare organ al corpului. În paralel, L’Oréal investește în dispozitive electronice de beauty, precum măști LED, și și-a majorat participația în Galderma Group, companie specializată în fillere injectabile.

Kering, la rândul său, aduce accesul direct la clienții cu averi foarte mari, pe care îi deservește deja prin brandurile sale și prin evenimente exclusiviste. Directorul operațional al grupului, Jean-Marc Duplaix, a declarat investitorilor că firma va contribui cu expertiza sa în identificarea unor locații premium în marile orașe, unde să fie oferite experiențe de top ce îmbină wellness-ul și, într-o anumită măsură, îngrijirea medicală, într-un cadru de lux.

Alte grupuri din industrie testează deja aceste direcții. Brandul Christian Dior, parte a grupului LVMH, operează aproximativ zece spa-uri în întreaga lume, în special în hoteluri de lux. De remarcat este faptul că primul său spa independent și debutul în serviciile de beauty din SUA, deschis în magazinul emblematic Dior din New York, include un program de „stare de bine” bazat pe terapie cu lumină, menită să stimuleze producția de serotonină și dopamină. Este o mostră din ceea ce Dior numește „haute wellness”.

Însă spa-urile nu dețin monopolul. Alte spații fizice dezvoltate de case de modă răspund aceleiași dorințe de a trăi sănătos. Golden Goose, brandul italian de sneakers, a deschis în septembrie o arenă de padel la Milano, care include terenuri, magazin și zonă socială. În New York, fondatorul brandului Kith, Ronnie Fieg, a lansat Kith Ivy, un club exclusivist pentru membri, care combină wellness-ul, padelul, gastronomia și retailul într-un singur spațiu din West Village.

Explorarea programelor de longevitate cu componentă medicală ar putea fi o modalitate de a capitaliza dorința ultra-bogaților de a-și gestiona activ sănătatea. Totuși, riscurile sunt considerabile, mai ales dacă tratamente extreme, precum transfuzia de sânge de la tineri, promovată de unii ca metodă de rejuvenare ar ajunge în mainstream. Așa cum s-a întâmplat cu extinderea brandurilor de lux în industria ospitalității, unde orice experiență sub așteptările clienților afectează imaginea brandului, eventuale probleme legate de terapii hormonale sau alte intervenții medicale ar putea avea consecințe mult mai grave. Dacă vor intra în această zonă, companiile de beauty și lux trebuie să se asigure că tratamentele sunt susținute științific și implementate impecabil.

Pentru cei care preferă o abordare mai prudentă, lansarea unor colecții sau colaborări inspirate de wellness poate fi o alternativă mai sigură. Anul trecut, Celine, brand din portofoliul LVMH, a lansat o colecție de pilates, care includea inclusiv un kettlebell îmbrăcat în piele, cu un preț de 3.000 de dolari. O altă direcție posibilă este rafinarea bijuteriilor cu tehnologie integrată, având în vedere popularitatea dispozitivelor de monitorizare a sănătății și apetitul constant pentru obiecte de lux. De asemenea, există potențial pentru costume de baie, wetsuit-uri sau robe termice de schimb care să fie în același timp funcționale și estetice – un segment unde linia sport Linea Rossa de la Prada ar putea deveni un reper.

O altă opțiune este asocierea brandurilor de lux cu ideea de wellness la nivel de mesaj și marketing. Erwan Rambourg, analist la HSBC, sugerează că aceste case ar putea încuraja publicul să încetinească ritmul, să respire și să se reconecteze cu bucuria. Magazinul Louis Vuitton în formă de navă din Shanghai este dedicat călătoriei fizice; nu este exclus ca următorul concept „The Louis” să fie centrat pe o călătorie interioară.

În contextul creșterii utilizării medicamentelor pentru slăbit, care determină o preocupare mai mare pentru antrenamentele de forță și menținerea masei musculare, Claudia D’Arpizio, liderul diviziei globale de fashion și lux din cadrul Bain & Co., anticipează o revenire a siluetelor mulate și a pieselor fără mâneci, care evidențiază brațele tonifiate. Nu este întâmplător că primele look-uri semnate de Demna pentru Gucci au inclus siluete suple.

Pe măsură ce persoanele foarte bogate trăiesc mai mult și rămân active, apetitul lor pentru bunuri fizice ar putea crește. „Ne răsfățăm cel mai mult atunci când ne simțim fericiți și prosperi”, a explicat Mario Ortelli, CEO-ul firmei de consultanță Ortelli & Co. Dacă îmbătrânirea sănătoasă se adaugă acestei ecuații, perioada în care cheltuielile pentru bunuri de lux ating un vârf, de obicei în jurul vârstei de 50 de ani s-ar putea extinde cu mult.

De la biohacking până la inele Oura transformate în bijuterii statement, marile case de lux par gata să își stabilească o nouă rezoluție: forma fizică ca nou simbol al statutului.