G4Media.ro

Grindeanu, întrebat despre măsurătorile pe Canalul Bâstroe: În 18 aprilie am trimis…

Foto: Google Maps

Grindeanu, întrebat despre măsurătorile pe Canalul Bâstroe: În 18 aprilie am trimis solicitare către MAE să discute cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor efectuate de experţi ucraineni

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat, vineri, referindu-se la măsurătorile pe Canalul Bâstroe, că în 18 aprilie a trimis solicitare către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) să discute cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor făcute de experţi ucraineni către autorităţile române, relatează News.ro.

“Suntem în situaţia următoare. În 18 aprilie noi am transmis Ministerului român de Externe solicitarea de a discuta pe canale diplomatice cu autorităţile ucrainene despre transferul datelor măsurătorilor efectuate de experţii ucraieneni către noi. Noi am solicitat către MAE să transmită mai departe pe canale diplomatice această solicitare către ucraineni. Suntem în situaţia în care aşteptăm din partea MAE un răspuns, care probabil, la rândul său, Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă un răspuns din partea ucrainenilor”, a afirmat Grindeanu.

El a precizat că aceste date vor fi interpretate şi transmise şi altor structuri ale statului român.

“Ei trebuie să ne transmită şi noi lor datele brute. Dacă doresc interpretarea pe care noi am făcut-o pe sectorul nostru nu avem niciun fel de problemă să trimitem şi acea interpretare. Doar că în acest moment sau în momentul în care vom primi aceste date la Ministerul Transporturilor – şi nu neapărat ministerul, cât AFDJ-ul – vor fi interpretate, vor fi prezentate, cred că alte structuri ale statului român, că vorbim de Ministerul Mediului sau că vorbim de Ministerul Afacerilor Externe, în funcţie de aceste date, să prezinte şi ei nişte concluzii. Noi nu putem face decât să interpretăm sec aceste date. AFDJ-ul să interpreteze sec aceste date pe care sper să le vom primi în perioada următoare prin MAE de la colegii din Ucraina. (…) E normal să păstrăm acest dialog cu ucrainenii şi să încercăm să prezentăm datele întregi. Că vorbim de Chilia până la kilometrul 22, de la 11 la 22 au măsurat ei, după care pe braţul Solomonov au intrat ei şi pe Bâstroe, nu cred că e corect, haideţi să se prezinte ca un tot unitar”, a transmis ministrul Transporturilor.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a afirmat, în 7 aprilie, că măsurătorile pe Canalul Bâstroe, cerute de autorităţile din România după informaţiile contradictorii privind eventuale lucrări de dragare realizate de partea ucraineană, au început, urmând a se încheia a doua zi. ”În aproximativ 10-12 zile vom avea interpretarea rezultatelor şi pe braţul Chilia şi pe celelalte braţe, Solomonov şi Canalul Bâstroe”, a arătat el.

Autorităţile române şi cele ucrainene au convenit, în 3 martie, în prima întâlnire tehnică referitoare la canalul Bâstroe, ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţa, în 16 martie, că ucrainenii au dat un ”acord parţial” pentru începerea măsurătorilor pe braţul Chilia (partea ucraineană), începând din 17 martie, însă doar de la kilometrul 22, nu de la kilometrul 11, cum solicitase partea română. ”Insistăm ca flota de nave specializate a României să primească acces şi pe celelalte sectoare ale braţului Chilia (între km 11 şi km 22), dar şi pe canalul Bâstroe”, arăta el.

Tot atunci, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu se declara convins că autorităţile române vor primi, într-un final, acordul părţii ucrainene privind integralitatea măsurătorilor şi pe canalul Bâstroe şi pe restul de canal Chilia. Referitor la motivele emiterii doar a unui acord parţial pentru măsurători pe Chilia, el explica: ”Motivele ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina, pentru că, şi aceasta a fost justificarea încă de la început, pe acest canal Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile”.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Sluga lui Putler o dă în bâlbâială!

  2. Acest rusofil a aruncat in neant o b@sina iar acum paseaza responsabilitatea in dreapta si stanga. Juma de tara lucreaza sa demonstreze o ineptie totala emisa de un cap sec chipurile „patriot”, vaaai ne iau ucrainienii fundul Dunarii…

  3. Interesul național este de fapt un ansamblu de condiționări și necesități, nu doar o problemuță vorba lui Vanghelie. De departe una dintre fațete este speranța de a nu fi învinsă Ucraina pentru că atunci iar vom iubi „sincer„ poporul rus și conducătorii săi. Nu e de glumă. Glumă e Armata noastră, patriotismul (!) cetățenilor cu gândul la manele, bere și fuga la prima alarmă. Și, în situația asta avem chibiți ai lui Putin disperați să se interzică vecinilor ultima posibilitate de a valorifica rezultatul muncii lor, grâul obținut sub bombardamente. Bîzâie muștele fermierilor că fiind mai ieftin, să se interzică comercializarea produselor de peste Nistru. Bună socoteală. Parcă noi eram „grînarul Europei”, cum de avem nevoie de protecție ? Și să-i ajuți pe ruși să-i sufoce după ce le-au ocupat sau închis toate porturile de la Marea Neagră, asta da opțiune europeană și creștinească. Mai degrabă ar trebui anchetați cei care au devenit „mafia cerealelor” că Ucrainenii nu ne-au forțat să le primim grâul. Dacă ai noștri pretind sute de milioane de euro despăgubiri, ce să mai zică amărîții ăia pentr porturile de la Marea de Azov și pînă la Odesa ? De orașele făcute una cu pămîntul ?