GRAFICE De ce trăiesc românii mai puțin decât ceilalți europeni? / Raport îngrijorător al Comisiei Europene: bani puțini pentru sănătate, multe morți evitabile, stil de viață nesănătos, consum excesiv de antibiotice, vaccinare la copii prăbușită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Raportul privind Starea de sănătate, publicat joi de Comisia Europeană face o radiografie îngrijorătoare a situației din România. Pe scurt, românii trăiesc în medie cu 5 ani mai puțin decât ceilalți europeni, în condițiile în care în țara noastră sunt cheltuiți cei mai puțini bani pentru sănătate dintre statele membre, consumul de antibiotice este extrem de mare, vaccinarea copiilor este la cote scăzute, iar rata de morți evitabile este foarte ridicată.

Starea de sănătate

Speranța de viață în România a scăzut drastic în timpul pandemiei, dar a început să crească din nou în 2022 și a atins un nou record istoric de 76,6 ani în 2024. Totuși, ea a rămas cu 5,1 ani sub media UE. În România există încă o diferență mare între bărbați și femei în ceea ce privește speranța de viață, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile. Bolile cardiovasculare și cancerul continuă să fie principalele cauze de deces, reprezentând aproape trei sferturi din totalul deceselor.

Sursa: Raport CE

Sursa: Raport CE

Factori de risc

Mai mult de unul din trei decese în România este legat de factori de risc comportamentali și de mediu. Consumul de alcool rămâne printre cele mai ridicate din UE, iar majoritatea adulților nu practică suficientă activitate fizică. Deși rata fumatului se apropie de media UE, consumul de țigări electronice în rândul adolescenților este în creștere.

Sursa: Raport CE

Sursa: Raport CE

Sistemul de sănătate

Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor în România sunt cele mai scăzute din UE, fiind mai mici de jumătate din media UE în 2023. Sursele publice au finanțat 77% din cheltuielile de sănătate, puțin sub media UE, în timp ce finanțarea privată a reprezentat restul de 23% din cheltuielile de sănătate, aproape în totalitate prin plăți directe din buzunarul propriu. Plățile directe din buzunarul propriu sunt determinate în mare parte de cheltuielile cu medicamentele.

Sursa: Raport CE

Sursa: Raport CE

Performanța sistemului de sănătate

România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din UE, cu decese care ar putea fi prevenite și tratate, depășind cu mult mediile europene. Inițiativele recente vizează îmbunătățirea depistării precoce și a îngrijirii pentru unele cauze tratabile de mortalitate, dar măsurile cuprinzătoare pentru abordarea prevenirii primare și a factorilor de risc comportamentali rămân limitate.

Sursa: Raport CE

Mortalitatea prin cancer în România a fost de 241 de decese la 100.000 de locuitori în 2022, o reducere de 10% în ultimul deceniu, dar încă peste nivelul majorității țărilor din UE. Absența registrelor naționale de cancer a limitat monitorizarea screeningului, a rezultatelor și a calității îngrijirii medicale. Screeningul cancerului în România este în mare parte oportunist. Monitorizarea este limitată, deoarece nu există programe naționale bazate pe populație, cu excepția screeningului cervical, care se confruntă cu deficiențe sistemice, cum ar fi lipsa personalului calificat pentru procesarea probelor.

În 2024, 6% dintre românii care aveau nevoie de îngrijiri medicale nu și-au putut satisface nevoile din cauza costurilor, a distanței de parcurs sau a timpilor de așteptare, una dintre cele mai ridicate rate din UE. Disparitățile de venituri sunt marcante: nevoile nesatisfăcute în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie erau de aproape trei ori mai mari decât în rândul întregii populații. Plățile ridicate din buzunarul propriu, în special pentru produse farmaceutice și îngrijiri dentare, reprezintă obstacole importante pentru persoanele cu venituri mici.

Rata de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei a fost cea mai scăzută din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din totalul cazurilor de rujeolă din UE între august 2024 și august 2025. Vaccinarea împotriva gripei în rândul persoanelor în vârstă și vaccinarea împotriva HPV rămân, de asemenea, cu mult sub mediile UE, ceea ce reflectă reticența față de vaccinuri și barierele la nivel de sistem.

Sursa: Raport CE

Utilizarea excesivă a antibioticelor contribuie la rezistența la antimicrobiene, o amenințare majoră pentru sănătatea publică. Consumul de antibiotice în România este printre cele mai ridicate din UE și nu este pe cale să atingă obiectivul de reducere pentru 2030. Noile reglementări impun acum farmaciilor să colecteze date privind prescripțiile și eliberarea medicamentelor pentru pacienți, în vederea îmbunătățirii monitorizării.

Costul medicamentelor

România cheltuiește cu aproximativ 10% mai puțin pe cap de locuitor pentru produsele farmaceutice cu amănuntul decât media UE, însă cheltuielile farmaceutice reprezintă 26% din cheltuielile de sănătate, una dintre cele mai mari ponderi din Uniune. Asigurarea publică acoperă doar jumătate din costurile cu medicamentele vândute cu amănuntul, restul fiind suportat de pacienți. Acest lucru se datorează rambursării limitate și ponderii ridicate a cheltuielilor cu medicamentele eliberate fără prescripție medicală (fără rețetă). Medicamentele generice reprezintă 54% din volumul medicamentelor prescrise, o pondere ușor mai mare decât media UE, dar utilizarea medicamentelor biosimilare rămâne în continuare foarte redusă. Accesul la multe medicamente inovatoare este întârziat, din cauza perioadelor lungi de timp necesare pentru includerea acestora pe lista de rambursare.

Raportul integral poate fi consultat aici.