Goodbye, Washington Post (Op-ed)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sunt washingtonian. Locuiesc aici din luna august 1990. În toți acești ani, prima mea sursă de informații a fost presa scrisă. Mai exact, „New York Times” și „Washington Post”. Sigur, obiceiul s-a schimbat odată cu internetul, acum mă uit mai întâi la diverse surse online. Dar continuăm să citim, soția mea Mary și cu mine, cele două ziare în edițiile tipărite. Fiul meu Adam le citește online.

Acum 20 de ani, în „Washington Post”, a apărut un articol-interviu despre Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Tot aici, în 1992, în suplimentul „Book World”, Richard Lourie a scris superlativ despre cartea mea „Reinventing Politics”.

Aici am publicat în 1992, în secțiunea duminicală „Outlook”, un eseu despre destinul, mai exact ponegrirea intelectualilor critici în lumea postcomunistă. Transformarea lor din eroi în „inamici publici”. Titlul era „Metaphysical Mudslinging.”

Am fost prieten apropiat cu jurnalistul și prozatorul William McPherson, laureat al Premiului Pulitzer. Ani de zile membru al boardului editorial, Bill a condus suplimentul literar. A publicat texte revelatoare despre regimul Iliescu cu ale sale mineriade, intrigi și iluzii.

Scriu aceste rânduri cu o mare tristețe în suflet. Ziarul de care s-a temut Richard Nixon și-a dat vineri obștescul sfârșit. 300 de angajați concediați peste noapte. Biroul din Ucraina desființat. Paginile sportive desființate. Suplimentul „Book World” desființat.

Miliardarul Bezos, amazonicul proprietar, a decis acest masacru spiritual. Bezos a investit 75 de milioane de dolari în exercițiul de adulație „Melania”. Îmi vine în minte titlul unui roman al lui Malraux din anii ’30 ai secolului trecut, „Vremea disprețului”. Păstrez ultimul număr din „Book World”. Exemplar de colecționar.