G4Media.ro

Goana după muncitori sezonieri plătiți cu 9 euro brut pe oră în…

Goana după muncitori sezonieri plătiți cu 9 euro brut pe oră în Germania, Franța, Belgia, Olanda, Spania și Italia/ Criza este maximă în plin sezon de recoltare, când Europa Occidentală înghite sute de mii de brațe de muncă din Est

Guvernul belgian condus de Sophie Wilmès încurajează ajutorarea horticultorilor și agricultorilor. Consiliul de miniștri restrâns a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute mai multe măsuri care să permită recoltarea care trebuie să înceapă: trebuie găsite brațe de muncă, transmite RTFB, citată de Rador.

De obicei, sezonierii culeg căpșunile și sparanghelul din aprilie și din mai în Belgia. Nouă din 10 sunt străini, în cea mai mare majoritate cetățeni europeni din România, Bulgaria sau Polonia.

De astă dată, cei mai mulți nu au putut ajunge pe teritoriul Belgiei, deoarece multe state europene au decis să-și închidă granițele pentru a încetini răspândirea coronavirusului. Ministrul valon al agriculturii apreciază că Valonia trebuie să găsească 1.000 de muncitori pe termen scurt.

Și Flandra chiar mai mulți: având în vedere importanța culturilor din nordul Belgiei, ministrul Hilde Crevits estimează că e nevoie de 7.000 de persoane la acest sfârșit de aprilie și încă 10.000 în mai. Un apel care începe, timid, să fie auzit.

Guvernul Wilmes a căutat pe cine și cum să convingă. Printre măsurile adoptate sâmbătă, a decis ca mucitorii aflați în șomaj temporar să poată ajuta provizoriu în agricultură fără să-și piardă venitul. Studenții vor putea presta mai multe zile de muncă. Și solicitanții de azil pentru care procedura este în curs vor putea munci.

Această poveste a fructelor coapte care face lucrurile să se miște traversează toată Uniunea Europeană.

Toată Uniunea sub presiunea culesului

Germania își închisese granițele pentru muncitorii sezonieri pe 25 martie. A dat înapoi în această săptămâna. Vor putea veni 40.000 pe câmpurile și în grădinile germane în aprilie și mai. O cifră cu totul insuficientă, a comentat deja domeniul agricol.

Franța a estimat la 200.000 numărul sezonierilor de care are nevoie pentru cules și lucrările agricole în următoarele trei luni. În Spania, agricultorii au anunțat: căpșunile vor rămâne pe câmp.

În Italia, federația agricultorilor Coldiretti estimează că un sfert din alimentele “made în Italy” trec de pe plante în farfurie grație mâinilor muncitoilor străini. Printre acești mucitori sezonieri, românii sunt cei mai numeroși: peste 100.000 muncesc în fiecare an în exploatațiile agricole italiene.

În România, pandemia a provocat deja pierderea unui milion de locuri de muncă, în special prin închiderea granițelor, potrivit datelor văzute de AFP.

Redescoperim faptul că un sector întreg depinde de libera circulație a muncitorilor în spațiul european. Mai multe sute de mii de gospodării, în România, în Bulgaria sau în Polonia, trăiesc primăvara grație acestei transhumanțe. Și o mare parte a producției horticole și agricole din vestul Uniunii este astăzi compromisă prin reapariția frontierelor în spațiul european.

Realitatea sezonierilor

De ce sunt atât de puțini muncitori locali și atâția sezonieri străini în agricultura din vestul Uniunii? Ce contează mai mult în lipsa de muncitori locali în livezi: lipsa de atractivitate a acestor locuri de muncă sau interesul financiar al exploatanților agricoli de a angaja mai curând sezonieri străini?

Peste tot în Europa, e vorba de locuri de muncă precare: precaritatea statutului și precaritatea venitului, ceva mai mult de 9 euro brut pe oră în Belgia.

Acest venit este identic pentru un sezonier belgian sau străin, în virtutea principiului ”la muncă egală, salariu egal”. Dar în schimb, contribuțiile sociale sunt mai puțin scumpe dacă angajezi un sezonier venit din România decât un sezonier din Belgia.

Este evident, în orice caz: culturile din statele din vestul Uniunii Europene au nevoie de muncitori din est și invers.
Fiecare stat confruntat cu această lipsă de mână de lucru caută soluții locale, punând mâna în buzunar.

Să permită muncitorilor ale căror companii sunt oprite, lucrătorilor din Horeca, șomerilor, solicitanților de azil, să participe le cules, în condiții clare de siguranță.

Dar peste tot, exploatanţii se îndoiesc că acești muncitori fără experiență vor fi suficienți. Urgența pledează deci pentru o relaxare a frontierelor: răzgândirea Germaniei este martoră pentru acest lucru, dar alte state își mențin porțile închise.

În confruntarea cu această problemă, care e politica europeană?

Pentru problema muncitorilor sezonieri, ca și pentru o serie de decizii din ultimele săptămâni privind sănătatea și frontierele, Comisia emite recomandări pe care statele le respectă, care cum… sau deloc.

Comisia Europeană a lansat un apel pe 30 martie, sub formă de „guidelines”, de linii directoare. Președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, a făcut apel imperios la state să-i lase pe sezonieri să treacă granița. Ea invocă apărarea pieței unice, a lanțurilor de producție și de aprovizionare a magazinelor noastre.

Discursul ei nu a fost ascultat peste tot. Ungaria sau Austria nu permit încă să fie traversat teritoriul lor național, împiedicând zeci de mii de sezonieri români sau bulgari să ajungă la destinație pe cale terestră.
Asta spun livezile astăzi: dificultatea de a adopta politici coordonate la nivel european chiar atunci când răul este european.

O dificultate care va trebui depășită în etapa fundamentală care se profilează: ieșirea din izolare. O coordonare europeană va fi esențială între statele membre pentru a începe redeschiderea granițelor, revenirea la libera circulație a persoanelor, reducând la maxim riscul unui al doilea val de contaminări.

Sursa: rtbf.be/ Rador/ Traducere: Gabriela Sîrbu

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. In romania e puscaria lui Vela momentan.

    • si cum garanteaza germania ca nu o sa se intoarca bolnavi?
      ce conditii de cazare le garanteaza ?
      ce conditii de deplasare la camp le garanteaza precum si de intoarcere in RO ?

    • dar Romanica ta, ce garantie le ofera?

  2. Multi dintre cei care comenteaza na u fost niciodata in postura sa nu aiba nici un ban in buzunar,dupa aceea li se schimba gandirea.Pt multi de aici li sa dat doar dreptul la vot.Am fost sluga la comunisti pana in 89,iar acum urmasii comunistilor doresc sa le fim in continuare slugi fara sa ti dea minima sansa sa te bucuri de viata aici.Multi na ti fost niciodata emigranti sa stiti cum e viata acolo,dar sa stiti ca majoritatea asi iubesc mai mult tara decat patiotii astia pe care i vedeti toata ziuz la tv.

  3. Neavand forta de munca platibila ieftin, vor fi nevoiti sa mareasca salariile si vor avea forta de munca locala. Au inceput deja. au creut 200.000 de persoane (in Franta) si au deja 125.000 de canddati (locali) Extrem de simplu, au marit salariile.Preturile se vor mari putin, insa nu nemasurat, deoarece nu isi vor mai putea vinde produsele.
    Agricultura in Vest poate foarte bine functiona numai cu mana de lucru locala. Se revine la modul de viata de acum 50 de ani (pentru produsele agricole si agricultura) Am trait acele timpuri (in Vest) si totul functiona. Fara mana de lucru din Est. Nu aveam capsuni spaniole, ci franceze. Nu le aveam 12 luni pe an si nici nu mancam in fiecare saptamana.
    Bref, agricultorii vor functiona in sistem local.

    • Mod de viata din 1970 cu tehnologie industriala din 2020. Ceva nu se leaga.

    • Tehnologie industriala in agricultura (culesul pe camp) nu prea a evoluat, din 1970 incoace. Aceleasi maini, culeg de pe camp si depun in lazi.

  4. Salut ?
    9 euro/ora. brut
    Cu ce ramane sclavul din cei 9 euro/ore ?
    Transportul dus-intors, il retin din salariu
    Cazare in baraci, la gramada, probabil gratis
    Mancare, contra cost, ca sclavul trebuie sa fie mereu flamand , ca si cainele , ca da fie ascultator.
    N-am idee de taxe, dar, foarte probabil, cevs trebuie sa ia statul capitalist.
    Asigurare medicala, nu cred
    Contributii la pensie. , pun pariu, ca zero
    Mai sunt si practici care impun obligatoriu anumite cantitati, ca sa fii platit.
    Daca ploua, stai in baraca , zero salariu.
    Stati, ca n-am zis tot ;
    Mai este o agentie in tara aceea si ca sa fim seriosi,
    inca ina din Romania, si nu sunt firme de filantropie.
    Cred ca, daca ramane cu 4 euro/ora net, sclavul
    se simte ….boier.
    Astept amendamente si/sau corectii la algoritmul meu.

    • Va por raspunde despre conditiile in Franta:
      -salariul, nu poate fi sub minimum legal (10,15€ brut, 8,30€ net)
      -transport, 1/2 din abonamentul de transport, domiciliu-locul de munca
      -masa, 1/2 din ticket restaurant (8€ minim) incepand de la 7 ore lucrate pe zi
      -cazare, nu exista reguli, deci fiecare angajator poate propune sau nu (si gasi colaboratori sau nu)
      -asigurare medicala, 100% dintre angajati cu contract este asigurat medical, ca oricine dealtfel (nu 100% bineinteless, insa cam 70%, iar la spital, intai te trateaza, apoi te factureaza; iar daca nu poti plati… se trece la pierderi si atat)
      -pensie, oricine lucreaza cu contract (indiferent de nationalitatea sa) cotizeaza (angajat+angajator) pentru pensie, la regimul respectiv. Angajatul (fost) poate depune cererea de pensie, la varsta minima legala (62a actualment) si va beneficia de pensia referenta timpului lucrat in Franta; cererea se face dematerializat, in linie.

    • Complement. ca lucrurile sa fie extrem de clare (in Franta)

      Nu exista absolut nici o diferenta intre un angajat francez sau pakistanez, sau american, sau roman. Salariul minim legal, este acelasi. Lafel si transportul, masa, asigurarile, pensia.

    • Complement 2

      Singura modalitate de a „fenta”, este ca muncitorii sa fie „muncitori detasati”. Astfel, contractul este semnat intre angajator (francez) si o firma (romaneasca) iar angajatii sunt angajati de drept roman ai firmei romanesti, lor aplicandu-se legislatia romaneasca.

      Insa ma indoiesc ca in aceste momente de criza, guvernele sa accepte (inca) muncitorii detasati.

  5. Salut
    Dl EL , ai adus cateva completari importante ref la modul de plata . Multumesc !
    Dar, ai intrat si pe un teren minat, ca sa zic asa.
    Chestiunea cu detasarile !
    Este o schema ideala, ca din sclav, da-l faci si mai sclav!
    Il angajezi in Romania ci salariul minim, deci ar lua in jur de 2000 lei net , pe urma, ii dai o diurna cat sa-i ajunga sa-i cheltuie pe acolo, si sa mai vina cu
    ceva infim acasa. Angajatorul roman, face bani, nu gluma !
    Din experienta mea, cu multi ani in urma, o firma care duce un inginer neamt ,sa zicem on Nigeria,
    incaseaza pentru el, minim 25000 euro, iar inginerul, in zona a 9000 euro net. Plus, nu are nici un cost personal, ci traiul don tara respectiva. Adio sclavie !
    Nu zic, sparanghelistii sa ii incadram aici, da nici sa
    fie bataia de joc a lui Merkel.
    Teoria ca nu exista bogati fara saraci este inca odata demonstrata !
    La urma urmei ,tare as vrea, sa aflu, cu cat ramane
    in sparanghelist, net, dups o luna, inafara de o crancena durere de spate

  6. trimiteti pe pandeli, neli, marceli, olgutze, vasilici, gigei, nineli oh…astia iau decizii pt noi, ne dicteaza viitorul, nu mor de foame…ma bad. Sunt platiti din banii munciti de mine sa contureze societatea in care eu si ai mei nu vom (mai) merge sa lucram „la straini”. Ce noroc pe mine…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.