Gambitul țarului: Cum folosește Putin șahul ca armă a diplomației soft-power

De mai bine de 1.000 de ani, șahul este sinonim cu războiul. Acum, Vladimir Putin combină jocul antic cu șahul modern, încercând să câștige un conflict mult prea real al secolului XXI. Strategia geopolitică a sovieticilor și a rușilor a fost adânc împletită cu caii, turnurile, regii și reginele atât de mult timp, încât este greu de spus unde se termină sportul și unde începe adevărata luptă, scrie Politico, într-un articol semnat de Daria Meshcheriakova, o jurnalistă ucraineană specializată în  sport și politică..

La trei ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, unul dintre cei mai buni jucători ruși de șah a devenit un propagandist vocal al războiului Kremlinului, livrând chiar personal echipament militar pe linia frontului. În fața lui, nu peste 64 de pătrate albe și negre, ci peste prăpastia care îi separă pe susținătorii lui Putin de ceilalți, se află cel mai faimos mare maestru din toate timpurile și antrenorul celui mai bun jucător actual din lume, un critic dur al președintelui rus.

În timp ce lumea occidentală a închis ușile Rusiei după invazia din 2022 – retrăgând afaceri, interzicând exporturile și interzicând echipelor sale sportive să participe la competiții internaționale – Moscova a reușit cumva să păstreze controlul asupra instituțiilor cheie din lumea șahului, protejând Rusia de sancțiuni sportive și permițând jucătorilor săi să continue să concureze pe plan internațional. Aceasta a găzduit chiar turnee profitabile în teritoriile ucrainene ocupate din Crimeea și Donbas.

Pentru criticii Moscovei, șahul mondial a devenit un instrument de soft power prin care Kremlinul își normalizează și își instituționalizează ocupația criminală a vecinului său.

Birocrat și câine de atac

Legăturile dintre Kremlin și șah sunt adânc înrădăcinate. Și dacă un om personifică liniile neclare dintre politică și sport, acela este Arkady Dvorkovici.

Cu părul grizonat și zâmbetul placid, președintele Federației Mondiale de Șah (cunoscută sub acronimul său francez, FIDE) emană aerul unui birocrat sportiv mediocru.

Cu toate acestea, această aparență neamenințătoare maschează CV-ul remarcabil al lui Dvorkovici ca apparatchik de top al Kremlinului, care a fost viceprim-ministru în regimul Putin din 2012 până în 2018. Înainte de aceasta, el a fost consilier principal al președintelui de atunci, Dmitri Medvedev, în prezent unul dintre cei mai agresivi susținători publici ai războiului împotriva Ucrainei.

„FIDE este astăzi un instrument al activității geopolitice a Rusiei”, a declarat Oleksandr Kamyshin, șeful Federației ucrainene de șah, pentru POLITICO. „El este purtătorul și implementatorul sarcinilor care au loc de la Kremlin”.

Rolul lui Dvorkovici în conducerea șahului mondial a atras critici acerbe și din partea lui Garry Kasparov, unul dintre cele mai mari nume ale șahului.

Kasparov, de șase ori campion mondial și disident rus, a subliniat modul în care Dvorkovici a folosit în mod repetat diplomația șahului pentru a promova influența Moscovei. El a descris FIDE drept „mâna străină” a KGB-ului și a citat exemple în care sosirea delegațiilor Kremlinului a coincis cu evenimente FIDE în regiuni strategice precum Kazahstan și Pakistan.

Kasparov a declarat că aceste tipare au demonstrat modul în care activitățile FIDE se aliniază adesea obiectivelor geopolitice ale Rusiei, chiar dacă nu sunt dovezi directe ale complicității dintre Moscova și șahul mondial.

Dvorkovici a condus anterior Skolkovo, un centru de inovare cu sediul la Moscova sancționat de SUA pentru producerea de tehnologii militare pentru forțele armate ruse. Deși Dvorkovici a părăsit Skolkovo cu șase luni înainte de impunerea sancțiunilor, el a făcut o declarație în martie 2022, care a fost transmisă presei ruse de către Fundația Skolkovo și care făcea ecou propagandei Kremlinului cu privire la Ucraina.

El a susținut că a fost „crescut în patriotism” și și-a exprimat mândria față de soldații ruși, făcând în același timp referire la „nazism”, un termen folosit frecvent de oficialii ruși pentru a justifica agresiunea în țara vecină.

Soția lui Dvorkovici, Zumrud Rustamova, conduce încă afaceri în Rusia. Timp de aproape un deceniu, ea a condus biroul din Cipru al holdingului de investiții Nafta Moskva al senatorului și miliardarului rus Suleiman Kerimov, ocupând în același timp funcții importante și profitabile în cadrul grupurilor polimetalice.

Nici Dvorkovici, nici soția sa nu sunt sancționați de UE sau de SUA, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a aplicat sancțiuni lui Rustamova în 2023.

Malcolm Pein, un maestru al șahului și jurnalist britanic, a declarat că structura de guvernanță a FIDE s-a schimbat sub conducerea lui Dvorkovici, consolidând pozițiile-cheie în mâinile rușilor.

„Veți vedea dacă vă uitați pe site-ul FIDE că o mulțime de poziții cheie sunt deținute de ruși, dar cel mai important lucru este, desigur, poziția de președinte”, a adăugat el. „Dvorkovici se află într-o poziție dificilă, încercând să reconcilieze ceea ce ar trebui să fie interesele proprii ale unui organism sportiv global cu ceea ce sunt interesele dictaturii care a invadat o altă țară.”

În ciuda umbrei lungi aruncate de legăturile sale cu Kremlinul, apărătorii lui Dvorkovici susțin că acesta se concentrează doar pe asigurarea faptului că concurenții nu sunt penalizați pe nedrept de conflicte geopolitice mai ample. Dvorkovici a declarat că deciziile etice ale FIDE vizează să se asigure că „sporturile, inclusiv șahul, rămân accesibile jucătorilor din întreaga lume”.

Dvorkovici și FIDE nu au răspuns la mai multe solicitări de comentarii pe mai multe canale cu privire la legăturile sale guvernamentale.

De la tabla de șah la linia frontului

Dacă Dvorkovici este văzut, probabil, ca un pion al Kremlinului care se mișcă lent și strategic în săli de ședințe banale din întreaga lume, Putin are, de asemenea, un cavaler negru care acționează cu eficacitate direct pe teritoriul inamic.

Serghei Kariakin, un mare maestru de șah născut în Crimeea – peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014 – a fost ani de zile un susținător vocal al războiului lui Putin. În ultimul timp, el a schimbat piesele de șah cu un rol activ pe linia frontului, unde ajută la promovarea punctului de vedere al Moscovei asupra conflictului prin intermediul undelor.

„De fapt, el nu face doar propagandă”, a declarat pentru POLITICO Peter Heine Nielsen, antrenorul danez al multiplului campion mondial Magnus Carlsen. „El se află în față și livrează arme. Este cel mai rău lucru văzut vreodată în istorie. Are toate condițiile pentru o interdicție pe viață”.

Kariakin a fost, de asemenea, documentat vizitând zone de război precum Avdiivka ocupată, pe care forțele ruse au capturat-o în februarie 2024, și livrând echipamente trupelor Kremlinului. În septembrie 2024, el a supraviețuit unui atac cu dronă lângă Harkov, în timp ce călătorea cu armata rusă. Rolul său de propagandist – publică pe Telegram pentru aproximativ 24.500 de adepți – include răspândirea dezinformării despre război.

UE l-a sancționat pe Kariakin în februarie, susținând că a sprijinit războiul Moscovei „inclusiv prin publicarea unei scrisori deschise către președintele Vladimir Putin, călătorind în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și adunând provizii militare în sprijinul forțelor armate ruse. Pentru aceste acțiuni, el a fost decorat cu medalia Federației Ruse „Pentru merite față de patrie””.

Karyakin nu a răspuns la multiplele solicitări de comentarii din partea POLITICO.

În ciuda activităților documentate ale lui Kariakin, FIDE a reacționat moderat.

În martie 2022, Comisia de etică și disciplină a organismului l-a suspendat pe Kariakin pentru șase luni, citând încălcări ale codului organizației. Această măsură a fost considerată de oponenții influenței ruse în șah drept o încercare strategică de a-l proteja pe Dvorkovici de critici. Cu toate acestea, propaganda lui Kariakin s-a intensificat după suspendare, iar FIDE nu a impus sancțiuni suplimentare.

În septembrie 2024, Kariakin a fost numit în Consiliul Federației Rusiei ca reprezentant al Crimeei ocupate. Această aliniere cu Kremlinul face ca sancțiunile sportive să fie sensibile din punct de vedere politic pentru Dvorkovici, care se află încă sub presiune pentru a echilibra normele internaționale cu relația sa cu autoritățile ruse.

„Kariakin face multe activități de șah pentru Rusia Unită [partidul politic al lui Putin], este văzut adesea cu Medvedev, de exemplu, fostul șef al lui Dvorkovici”, a declarat Nielsen.  „Kariakin are protecție, iar acest lucru va avea consecințe pentru Dvorkovici dacă îl interzice”.   

El a sugerat că guvernele occidentale – așa cum a făcut UE – ar trebui să ocolească organizațiile sportive și să-și impună propriile sancțiuni paralizante: „Cu siguranță voi încuraja guvernul britanic să facă acest lucru”.

Cazul crud al lui Kariakin subliniază lupta mai amplă a organizațiilor sportive internaționale de a impune standarde etice pe fondul presiunilor geopolitice tot mai mari.

„Este acest lucru tipic de echilibrare”, a spus Nielsen. „Dar întrebarea rezonabilă este, de ce FIDE și alții nu își fac treaba?”

Monopolul sovietic

Șahul ocupă o poziție istorică în istoria Rusiei, adânc înrădăcinat în cultura și politica națiunii.

Jocul a câștigat popularitate în rândul aristocraților ruși în secolul al XIX-lea, însă după ce comuniștii au preluat puterea și au înființat Uniunea Sovietică, șahul a fost ridicat la noi culmi. Aceștia au promovat șahul ca un instrument ieftin, dar eficient de unificare a uriașei populații multietnice.

Sub directiva lui Iosif Stalin în anii 1930, șahul a devenit o activitate sponsorizată de stat, cu școli, cluburi și competiții care au proliferat în întreaga URSS. Rigurozitatea intelectuală a jocului a făcut din acesta un vehicul ideal pentru a demonstra superioritatea sovietică pe scena mondială.

Mașina de șah sovietică era de neegalat. Talentele promițătoare erau identificate din timp și cultivate printr-o rețea solidă de școli și programe de mentorat, în special sub tutela campionului mondial Mikhail Botvinnik. Revistele de șah, marile turnee și filmele prezentau jocul ca pe o activitate prestigioasă, accesibilă tuturor cetățenilor, de la muncitorii din fabrici până la universitari.

Era un instrument strategic, dar și o distracție. Jucători de top precum Anatoli Karpov în anii 1970 și Kasparov în anii 1980 au devenit nume cunoscute, câștigând prestigiu și privilegii rare pentru cetățenii sovietici, inclusiv oportunități de a călători în străinătate în timpul Războiului Rece.

Dominația sovietică a campionatului mondial, cu opt câștigători pe parcursul mai multor decenii, a fost o dovadă a investițiilor statului. Cu toate acestea, prăbușirea URSS în 1991 a dezmembrat o mare parte din infrastructura care a susținut acest control. Cluburile au fost privatizate, jucătorii de top au emigrat, iar finanțarea a scăzut, marcând un declin al supremației odată incontestabile a Rusiei.

În ciuda acestor eșecuri, influența Rusiei în șah a persistat – ceea ce ne aduce înapoi la FIDE.

Începând din 1982, organizația a fost puternic influențată de figuri rusești, precum Kirsan Ilyumzhinov și Dvorkovici, care au fost ambii președinți. Ilyumzhinov chiar a jucat șah cu dictatorul libian Muammar Gaddafi în timpul domniilor lor concomitente.

Controversele au afectat șahul rusesc în ultimii ani, pe măsură ce Putin a devenit mai agresiv pe scena mondială.

Pentru o perioadă, singurii sponsori oficiali ai federației au fost companiile rusești, inclusiv giganți de stat precum Căile Ferate Ruse și corporația de energie atomică Rosatom, subliniind dependența sa de capitalul legat de Kremlin și ridicând întrebări cu privire la transparența financiară. 

Sancțiunile occidentale care au urmat invaziei din 2022 au limitat participarea jucătorilor ruși la evenimente globale sub steagul lor național. Dar rușii continuă să concureze la nivel individual, adesea fără să fi condamnat public războiul. Iar în 2023, Federația Rusă de Șah și-a schimbat în mod controversat afilierea de la Uniunea Europeană de Șah la Federația Asiatică de Șah, o mișcare considerată de critici drept o încercare cinică de a eluda sancțiunile.

„Îndoctrinare pură”

Supravegherea șahului mondial de către Rusia a stârnit întrebări pentru FIDE cu privire la neutralitatea și angajamentul său față de dreptul internațional – după o dispută juridică aprinsă cu privire la turneele de șah cu premii mari în bani organizate în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

În iunie anul trecut, Comisia de etică a FIDE a emis o hotărâre istorică împotriva Federației Ruse de Șah (RCF), impunând o suspendare de doi ani organismului în urma unei plângeri din partea Federației Ucrainene de Șah.

Acuzațiile au fost grave: organizarea de turnee de șah în teritorii ocupate, colaborarea cu persoane sancționate și încălcarea politicii de neutralitate a FIDE. De asemenea, a fost emisă o mustrare la adresa lui Dvorkovici.

Dar, într-o întorsătură controversată a evenimentelor, Comisia a anulat o mare parte din această decizie în apel doar trei luni mai târziu. La 13 septembrie, suspendarea a fost înlocuită cu o amendă de 45.000 EUR, iar mustrarea lui Dvorkovici a fost revocată în întregime.

Nielsen s-a opus vehement deciziei. „Prin îndulcirea sancțiunilor, FIDE legitimează acțiunile RCF în teritoriile ocupate”, a declarat el. Acesta a menționat că federațiile regionale de șah din Crimeea și Donețk au fost integrate oficial în sistemul rusesc, o încălcare clară a statutelor FIDE și a suveranității teritoriale a Ucrainei.

„FIDE a închis ochii”, a adăugat Nielsen. „Nu este vorba despre copii care joacă șah; este vorba despre Rusia care instituționalizează ocupația prin sport”.

Comisia de etică a federației de șah este compusă din șapte membri. Conform documentelor oficiale, decizia de a atenua sancțiunile a fost luată de trei persoane: Francois Strydom, președintele comisiei din Africa de Sud, americanul David Hater și indianul Ravindra Dongre.

Strydom, un avocat sud-african și un vechi birocrat de șah care, potrivit lui Nielsen, a jucat în cele din urmă un rol decisiv în atenuarea sancțiunilor, deține, de asemenea, o poziție proeminentă – șeful Camerei de Soluționare a Disputelor – legată de Asociația Internațională de Box (IBA), o organizație sub focul incendiilor condusă de oficialul rus Umar Kremlev.

Legăturile oficialului veteran (dezvăluite de publicația ucraineană de știri sportive Tribuna) cu SILA International Lawyers, o firmă care reprezintă diverse organisme sportive rusești, au alimentat și mai mult acuzațiile de părtinire.

Strydom nu a răspuns la solicitarea de comentarii a POLITICO, dar pe o pagină publică de Facebook a descris criticile privind legăturile sale cu Rusia drept „teorii ale conspirației”.

Criticii au subliniat că competițiile de șah rusești din Crimeea și Donbas sunt deosebit de sinistre.

„Ceea ce face Rusia în teritoriile ocupate este îndoctrinare pură”, a declarat pentru POLITICO Kamyshin, președintele federației de șah din Ucraina. „Pierdem în fața lor deoarece nu putem organiza atât de multe turnee. [Ultimul nostru turneu pentru 70 de copii a avut loc în octombrie la Irpin, iar fondul de premiere a fost de numai 500 de dolari.”

Potrivit documentelor obținute de Tribuna, turneele organizate de RCF în regiunile ocupate cer jucătorilor să prezinte date personale și să obțină documente rusești, consolidând controlul Moscovei. Reprezentanții ucraineni, inclusiv șeful șahului, Kamyshin, susțin că acest lucru încalcă nu numai regulile FIDE, ci și Carta Olimpică.

„Rusia a organizat peste 2 600 de turnee în regiunile ucrainene ocupate în ultimii 10 ani”, a declarat Nielsen.

Peste 6.000 de jucători din teritoriile controlate de Rusia în Ucraina au fost înregistrați de RCF în baza sa de date de rating, dintre care aproape 5.000 au sub 20 de ani.

„Naivi” în privința Rusiei

Totuși, opozanții influenței Rusiei în șah nu au fost încă înfrânți, iar lupta lor este exemplificată de persoane precum Nielsen și soția sa, Viktorija Čmilytė-Nielsen, fost președinte al parlamentului lituanian.

Călătoria lui Nielsen, de la tânăr jucător de șah promițător la antrenor de talie mondială și activist declarat, a fost modelată de experiențele sale din Rusia.

La începutul carierei sale, Nielsen a călătorit în centrele de șah din Rusia pentru a învăța din bogata lor tradiție în acest joc, doar pentru a fi martorul întrepătrunderii șahului cu influențele oligarhice și politice. „Am fost unul dintre acei occidentali care au crezut că angajamentul față de Rusia va duce la pace”, a spus el. „Acum văd cât de naiv am fost”.

Viziunea lui Nielsen asupra lumii a fost modelată și mai mult de soția sa, Čmilytė-Nielsen, care este, de asemenea, mare maestră de șah.

Inițiată în șah la vârsta de șase ani, ea a obținut victorii timpurii uimitoare, inclusiv la campionatele europene și mondiale de tineret. După trecerea la politică la vârsta adultă, Čmilytė-Nielsen a devenit un susținător cheie al Ucrainei în Lituania, conducând parlamentul său să adopte rezoluții de condamnare a agresiunii Moscovei și de recunoaștere a Rusiei ca stat sponsor al terorismului.

Sprijinul ei ferm pentru Ucraina a impulsionat propriul activism politic al lui Nielsen.

„Trăind în Lituania, unde înțelegerea Rusiei este mai clară, și văzând conducerea soției mele în aceste vremuri dificile, mi-a influențat profund perspectiva”, a declarat el pentru POLITICO. „Ea a mers pe linia frontului în 2021 și mi-a spus impresiile ei despre acest război. Asta m-a făcut să regândesc ceea ce face de fapt Rusia în Ucraina”.

Când Rusia și-a lansat invazia din 2022, Nielsen a devenit unul dintre cei mai vocali susținători ai suveranității ucrainene în lumea șahului. El și-a unit forțele cu marele maestru ucrainean Andrii Baryshpolets în alegerile FIDE din 2022, într-o provocare nefericită la adresa conducerii lui Dvorkovici.

„Inițial am ezitat să mă alătur campaniei prezidențiale a FIDE, dar văzând legăturile profunde dintre șah și politică și inspirat de ideile soției mele cu privire la rolul Ucrainei și al Lituaniei, am simțit că este de datoria mea să susțin transparența și integritatea în lumea șahului”, a declarat el.

Lupta grea a Ucrainei

Pentru ucraineanul Kamyshin, tabla de șah reprezintă mai mult decât strategie: Este un câmp de luptă în care se intersectează principiile, diplomația și identitatea națională.

Fost ministru al industriilor strategice din Kiev, care a condus infrastructura feroviară a țării în primele zile ale războiului din Rusia, Kamyshin a fost ales președinte al federației de șah a țării la începutul lunii septembrie 2024. El este unul dintre cei mai influenți oameni din țară și este strâns legat de președintele Volodimir Zelenski. Și are câteva obiective ambițioase pentru mandatul său la conducere.

Kamyshin dorește să consolideze poziția Ucrainei în cadrul FIDE, să pledeze pentru suspendarea federației ruse de șah și să insiste pentru eliminarea cetățenilor ruși din conducerea FIDE. Va fi o luptă grea.

„FIDE este astăzi un front strategic pierdut pentru lumea civilizată”, a declarat Kamyshin, subliniind modul în care Moscova s-a consolidat în organismul de conducere al șahului, controlându-i deciziile și operațiunile. „Acesta nu este doar un cetățean rus care conduce FIDE – aceasta este o federație condusă după standarde rusești”.

Una dintre cele mai controversate probleme actuale în diplomația șahului, a spus Kamyshin, este presiunea Rusiei de a-și reintegra jucătorii sub steagurile și imnurile naționale, în ciuda agresiunii sale continue. „Atâta timp cât poartă un război nedrept, ucigându-ne sportivii, jucătorii de șah și civilii, acest lucru este inacceptabil”, a spus el.

Dincolo de lupta geopolitică, în timp ce forțele lui Putin avansează în estul Ucrainei, iar președintele american Donald Trump se pregătește să reducă sprijinul american pentru Kiev, Kamyshin este condus de misiunea sa de a reconstrui șahul în Ucraina atât ca instrument strategic, cât și ca simbol al rezistenței.

„Ucrainenii trebuie să devină mai inteligenți și mai puternici”, a spus el. „Șahul este un element vital al acestei strategii. Vom lupta pe toate fronturile – pe tabla de șah și nu numai.”