GALERIE FOTO | Casa Lișcă, salvată de la degradare: peste 200 de voluntari au restaurat în Buftea o valoroasă casă țărănească din Muntenia / Inaugurarea are loc sâmbătă, 16 mai, în Parcul dintre Flori din Buftea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Asociația Monumente Renăscute inaugurează sâmbătă, 16 mai 2026, Casa Lișcă din Buftea, „una dintre cele mai expresive” case țărănești interbelice salvate în ultimii ani din sudul Munteniei. Restaurarea și strămutarea imobilului, realizate cu materiale tradiționale și ecologice, au durat aproape 11 luni și au implicat peste 200 de voluntari — elevi, studenți, copii din sistemul de protecție socială și membri ai comunității locale. Evenimentul este deschis publicului larg, iar organizatorii îi invită pe toți cei interesați de patrimoniu, arhitectură și istoria satului românesc să participe la inaugurarea care va avea loc, de la ora 11.00, în Parcul dintre Flori din Buftea.

Casa Lișcă, veche de aproximativ 100 de ani, a fost identificată în cadrul proiectului „Poștașii și casele din Codrii Vlăsiei”, derulat de Asociația Monumente Renăscute împreună cu Fundația Poșta Română și studenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Imobilul face parte din seria caselor vernaculare descoperite în sudul Munteniei — în județele Ilfov, Giurgiu și Ialomița — în urma unei investigații de teren realizate în 2024 cu ajutorul poștașilor-voluntari ai Poștei Române. Atunci au fost identificate și fotografiate sute de case tradiționale aflate în stare avansată de degradare, multe abandonate sau amenințate de demolare pentru valorificarea terenurilor.

Asociația a selectat 30 dintre cele mai valoroase case pentru documentare și conservare, incluse ulterior în albumul „Casele din Codrii Vlăsiei”. Multe dintre ele erau construite în perioada interbelică din paiantă, lemn de stejar sau salcâm și reprezentau exemple rare de arhitectură vernaculară din sudul Munteniei, cu pridvoare ornamentate și elemente decorative realizate manual de meșteri locali.

„Casa Lișcă nu este doar o clădire restaurată, ci dovada că patrimoniul poate fi salvat atunci când tinerii, comunitatea și instituțiile aleg să construiască împreună. Acest proiect arată că arhitectura vernaculară nu aparține trecutului, ci poate deveni resursă vie pentru educație și dezvoltare locală”, a declarat Florin Radu Ștefănescu, președinte fondator al Asociației Monumente Renăscute.

Potrivit organizatorilor, restaurarea a inclus cercetare de arhitectură vernaculară, documentarea detaliilor decorative și intervenții de conservare realizate sub coordonare de specialitate. Proiectul a fost susținut de Consiliul Județean Ilfov și Primăria Buftea, alături de parteneri privați care au asigurat aproximativ 30% din finanțare.

După inaugurare, Casa Lișcă va funcționa ca spațiu cultural și centru educațional dedicat atelierelor, expozițiilor și programelor despre arhitectura tradițională și meșteșugurile locale.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile aici și aici.

Context

Proiectul „Poștașii și casele din Codrii Vlăsiei” a fost lansat în 2024 de Asociația Monumente Renăscute pentru identificarea și salvarea caselor tradiționale din sudul Munteniei. Într-o cursă contracronometru desfășurată timp de aproximativ șase luni, poștași-voluntari din Giurgiu, Ilfov și Ialomița au devenit „informatori de patrimoniu”, identificând și fotografiind sute de case vechi aflate în sate izolate.

Studenți ai Universității de Arhitectură „Ion Mincu” au documentat ulterior cele mai valoroase imobile, unele deja abandonate sau în pericol de demolare. Rezultatul a fost realizarea albumului „Casele din Codrii Vlăsiei”, care include 30 de case considerate reprezentative pentru patrimoniul vernacular al regiunii.

Asociația Monumente Renăscute a mai restaurat sau relocat în ultimii ani Casa Frusina din Corbeanca, Casa telefonistului Ilie Micu din Măgurele și Casa Știrbencea din Călugăreni, toate aceste demersuri și poveștile caselor fiind documentate de G4Media. Unele dintre proiecte au fost realizate „la clacă”, prin muncă voluntară inspirată de tradiția satului românesc, când comunitatea participa colectiv la ridicarea caselor.

Organizația susține că scopul nu este doar salvarea fizică a clădirilor, ci și reintegrarea lor în viața comunităților, prin transformarea lor în spații culturale, educaționale sau turistice.