Franţa şi Germania tatonează posibilitatea unui summit UE cu preşedintele rus Vladimir Putin

Franţa şi Germania au propus miercuri organizarea unui summit al Uniunii Europene la care să fie invitat şi preşedintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de ameliorare a relaţiilor blocului comunitar cu Rusia, au declarat doi diplomaţi europeni pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, ideea fiind expusă chiar în ajunul Consiliului European care se va desfăşura în 24-25 iunie.

Un astfel de summit, care ar fi primul de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, ar interveni după reuniunea la vârf din 16 iunie, de la Geneva, între preşedintele SUA, Joe Biden, şi omologul său rus, Vladimir Putin.

Această idee – potrivit Reuters – reflectă îngrijorarea Parisului şi a Berlinului că abordarea UE în ultimii ani faţă de Rusia s-a axat în special pe sancţiuni împotriva Moscovei.

„Trebuie să avem o discuţie despre modul în care am putea depăşi această spirală negativă, dar trebuie să avansăm uniţi”, a declarat un înalt diplomat al UE, adăugând că statele baltice, circumspecte faţă de Rusia, s-ar putea să nu agreeze ideea unui astfel de summit.

Nu este clar dacă un astfel de summit i-ar implica pe toţi cei 27 de lideri ai statelor membre sau doar pe şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Astfel de summituri au fost suspendate după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014.

Liderii UE urmează să discute o nouă strategie de gestionare a situaţiei generate de deteriorarea relaţiilor cu Rusia, în cadrul summitului lor de două zile, care începe joi la Bruxelles.

„Germania şi Franţa au exprimat câteva idei cu privire la dezbaterea despre Rusia la summitul UE. Merkel a menţionat deja că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia (şi China) la cel mai înalt nivel. Rusia ne este vecină. Un astfel de format exista deja în 2007 în Finlanda”, a declarat pentru Reuters un responsabil însărcinat cu pregătirea summitului.

Un document strategic elaborat de Comisia Europeană şi de către serviciul diplomatic al UE menţiona mai devreme luna aceasta că, în pofida anilor de tensiuni, „UE şi Rusia au o responsabilitate comună fundamentală pentru pacea şi securitatea pe continentul european”.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a prezentat miercurea trecută liniile directoare ale viitoarei strategii a blocului comunitar în relaţiile sale cu Moscova, potrivit AFP şi Reuters.

Astfel, potrivit acestuia, Borrell a recomandat liderilor europeni să îşi fundamenteze politica faţă de Rusia pe trei principii-cheie: „ripostă, constrângere şi dialog”.

Potrivit lui Borrell, UE trebuie să continue să exercite presiuni asupra Rusiei în problema încălcării drepturilor omului şi să-i reamintească despre obligaţiile ei internaţionale în acest domeniu, precum şi să răspundă în mod adecvat la ameninţările ruseşti.

Pentru a limita acţiunile ruseşti care aduc atingere intereselor UE, Uniunea ar trebui, de asemenea, să devină mai unită, mai robustă şi mai rezilientă.

Preconizata nouă strategie a Bruxellesului la adresa Rusiei, în care se utilizează pentru abordare termeni ca „ripostă, constrângere şi dialog”, nu este doar inadecvată, dar are mai mult de-a face cu medicina decât cu politica şi este mai proprie Evului Mediu decât zilelor noastre, a reacţionat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.

În pofida acuzaţiilor Occidentului că Rusia este responsabilă pentru atacuri cibernetice, dezinformare şi alte acţiuni hibride – pe care Kremlinul le neagă – această ţară este, pe de altă parte, al cincilea partener comercial al UE, iar UE este cel mai mare investitor străin în Rusia.

Sursa: Agerpres

Sursa foto: Facebook/ Emmanuel Macron