Franța: De ce dau sondajele o majoritate confortabilă a mandatelor în parlament alianței pro-prezidențiale deși aceasta este depășită în intențiile de vot de alianța stângii în primul tur de scrutin?

Sondajele de opinie pentru alegerile parlamentare din Franța din 12 și 19 iunie dau o majoritate confortabilă alianței Ensemble – Împreună care-l sprijină pe președintele Emmanuel Macron. Aceasta cu toate că în primul tur de scrutin alianța stângii – Nupes – este creditată cu scoruri mai ridicate. Care este explicația?

Cele 10 sondaje de opinie realizate după formarea Nupes, din Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF) îi dau o medie de 28% pentru votul din primul tur, față de 26% pentru Ensemble, o confederație de partide centriste (Renaissance – Renaștere, MoDem, Orizonturi, Partidul Radical), 22% pentru Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) și 10% pentru Republicanii (LR, centru dreapta).

Cu toate acestea, aceleași sondaje dau un estimat de 290 – 350 de mandate din 577 în Adunarea Națională pentru Ensemble, 135 – 185 pentru Nupes, 20 – 80 pentru RN și 25 – 70 pentru LR.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Cu toate că fiind vorba de un scrutin majoritar uninominal cu două tururi în 577 de circumscripții rezultatul precis este greu de pronosticat, toate sondajele dau o majoritate absolută pentru Ensemble – Majoritatea prezidențială (titlul oficial).

Pentru a explica această aparentă anomalie trebui mai întâi explicat modul de scrutin. În primul tur de scrutin este ales candidatul (candidata) care obține majoritatea absolută a voturilor exprimate într-o circumscripție, cu condiția ca aceasta să reprezinte minimum 25% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

În caz că niciun candidat nu îndeplinește această condiție, se califică în turul 2 candidații care întrunesc un număr de voturi mai mare decât 12,5% din numărul înscrișilor sau dacă sunt mai puțini de doi, atunci se califică primii doi și este declarat câștigător candidatul care obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate indiferent de procentaj.

Procentajele din sondaje ar indica un mare număr de triunghiulare Nupes – Ensemble – RN în turul 2. În practică însă, pe fondul unei participări pronosticate de sub 50%, vor fi probabil puțin triunghiulare, marea majoritate fiind dueluri Nupes – Ensemble, Enesmble – RN, Nupes – RN precum și câteva zeci de circumscripții în care se vor califica candidații LR.

Un punct de reper util este primul tur al alegerilor prezidențiale în care Macron a obținut 27,84%, lidera RN Marine Le Pen 23,15%, iar liderul LFI Jean Luc Melenchon 21,95%, la care dacă se adiționează scorurile candidaților EELV, PS și PCF se ajunge la 30%.

Examinarea rezultatelor prezidențialelor în circumscripțiile parlamentare arată că Nupes are rezultate foarte bune, uneori 40 – 45% în mediul urban și suburban, în timp ce Ensemble nu atinge astfel de scoruri, dar nici nu scade foarte mult, la 10 – 15%, cum scade de pildă RN în unele circumscripții urbane.

Un alt avantaj pentru Ensemble este inegalitatea numărului de înscriși, care variază de la 5.045 în insula Saint Perre et Miquelon, lângă coasta Canadei, la 134.085 în circumscripția numărul 3 din Vendee (vestul Franței). În general stânga, care este mai puternică în mediul urban, este dezavantajată de dimensiunea mai mare a circumscripțiilor din mediul urban, unde-și risipește multe voturi pentru a alege un singur deputat, față de Ensemble.

Apoi mai este și poziționarea în spectrul politic: Ensemble fiind o alianță centristă poate beneficia de o parte a voturilor stângii acolo unde înfruntă în turul 2 RN sau LR și de o parte a voturilor dreptei când luptă cu Nupes în turul 2.

În sfârșit, mai este și chestiunea mobilizării electoratului. Dacă la prezidențiale participarea la vot a fost de 73%, acum sondajele arată o intenție de participare la vot de sub 50%. Experiența trecutului arată că la alegerile parlamentare, care se desfășoară după 2002 la scurt timp după cele prezidențiale, partidul pro-prezidențial a obținut de fiecare dată (2002, 2007, 2012, 2017) majoritatea absolută în Adunarea Națională.

Sondajele arată că o majoritate a alegătorilor se pronunță pentru o coabitare între președintele Macron și o majoritate parlamentară de o culoare diferită, în speță una de stânga. Numai că aceasta este o dorință teoretică, pentru că nu ține cont de participarea reală la vot și mai ales nu ține cont de situația concretă dintr-o circumscripție, acolo unde, așa cum se arată mai sus Ensemble este avantajată.

Dincolo de aceste considerente un lucru este clar: acest mod de scrutin, unic în Europa în alegerile parlamentare are un efect distorsionant extrem al votului popular. Opoziția, de dreapta și de stânga, a denunțat acest sistem electoral, cerând introducerea, într-o doză mai mare sau mai mică, a reprezentării proporționale. Președintele Macron este în principiu de acord, dar în primul său mandat această reformă nu a mai fost discutată, iar acum îl va ajuta din nou, probabil, să obțină o majoritate parlamentară care să aprobe pe bandă rulantă proiectele de lege ale guvernului său.