FOTO VIDEO Magistrați din unele instanțe fac proteste politice și acuză guvernul că blochează justiția întrucât nu permite angajări în sistem / CSM, atacuri directe la executiv / Protestele, după ce guvernul Bolojan a făcut reforma pensiilor speciale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mai multe mesaje împotriva Guvernului rulează de aproape 2 luni pe monitoarele din unele instanțe de judecată. ”Lipsesc 849 de judecători. Deficitul a depășit 15 %” sau ”Deblocați concursurile de admitere în magistratură” sunt mesaje care rulau pe 20 mai 2026 pe ecranele din Judecătoria Focșani, potrivit unor fotografii trimise redacției de un justițiabil.

Și activistul Marian Moroșanu zis Ceaușescu a filmat în aprilie un clip video la Tribunalul București în care magistrații transmiteau un apel către Guvern. ”Nu pensiile blochează justiția!”, ”Lipsa personalului o blochează”, 200 de grefieri/an promiși. ZERO angajați!”, ”Cetățeanul suportă consecințele!”.

La pagina de contact a Biroului de Relații Publice a Tribunlului București regăsim aceleași mesaje. 

Protestele au apărut după ce guvernul Bolojan a făcut reforma pensiilor speciale ale magistraților, prin creșterea vârstei de pensionare și scăderea cuantumului pensiilor.

Și CSM protestează împotriva Guvernului

”Deşi Consiliul Superior al Magistraturii a adresat cinci apeluri publice în cursul anului către puterea executivă, prin care a atras atenţia asupra colapsului sistemic inevitabil în care poate intra justiţia, formulând totodată şi Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, nici până la acest moment Guvernul României nu a adoptat măsuri care să conducă la remedierea deficitului cronic de personal din sistemul judiciar ori care să degreveze activitatea instanţelor şi parchetelor, şi nici nu a aprobat Memorandumul formulat”, a arătat CSM pe 20 mai 2026 într-un comunicat de presă.

CSM a semnalat lipsa de judecători de la judecătoriile Urziceni și Strehaia. ”În şedinţa de astăzi, 19 mai 2026, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat situaţia gravă în care se află Judecătoria Urziceni şi Judecătoria Strehaia, în vederea luării măsurilor care se impun pentru desfiinţarea acestora. Această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, atât din punct de vedere economic şi bugetar pentru sistemul judiciar, cât şi din perspectiva refuzului de a adopta măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete”, arată CSM.

Ce nu spune CSM e că judecătoria Urziceni a rămas fără judecători tocmai pentru că CSM a aprobat transferarea lor la alte instanțe, după cum a semnalat Presshub.ro aici.

CSM a revenit cu același timp de mesaje și pe 21 mai 2026. 

CEDO premite libertatea de exprimare a magistraților atunci când semnalează probleme de interes general

Inclusiv în cauza Danileț contra România, Marea Cameră a CEDO a decis că sancționarea unui magistrat pentru postări pe rețelele sociale, în contexte de interes public, încalcă articolul 10 din Convenția drepturilor omului și poate produce autocenzură.

Hotărârea în cazul Danileț clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general.

Tăcere când dosarele penale se prescriu pe rolul instanțelor

Deși CEDO le permite să semneleze probleme din sistem, puțini magistrați s-au făcut auziți când mai multe dosare penale cu inculpați celebri și prejudicii importante s-au prescris pe rolul instanțelor, precum cazurile Vanghelie, Udrea și multe altele.

Magistrații au aruncat vina pe Parlament pentru că nu a pus în aplicare o decizie CCR din 2018 privind neconstituționalitatea articolului de lege din Codul penal privind prescripția specială care a condus la o a doua decizie CCR din 2022 și care a avut ca efecte prescrierea a sute de dosare. Doar că magistrații nu au semnalat, la rândul lor, că e nevoie de punerea în acord a legislației penale cu deciziile CCR.

Puțini magistrați care au semnalat public în nume individual astfel de probleme și, mai devreme sau mai târziu, au fost anchetați de Inspecția judiciară pentru diverse presupuse abateri.

Nu numai că nu au spus nimic, dar magistrații nici nu au luat măsuri ca dosarele să nu se prescrie, adică să acorde termene mai scurte, așa cum a făcut fostul judecător de la Înalta Curte, Ionuț Matei, în dosarul Trofeul Calității în care a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase la 2 ani de detenție cu executare. Întrucât dosarul era în pragul prescrierii și erau aproape 1000 de martori de audiat, judecătorul Matei a acordat termene scurte și a reușit să finalizeze dosarul.

Nici faptul că procedura camerei preliminare (faza inițială a procesului penal în care se analizează viciile de procedură) durează cu anii, deși legea recomandă un temen de 60 de zile, nu i-a făcut pe magistrați să reacționeze.

Doar câteva voci din rândul magistraților au făcut-o, precum fostul vicepreședinte CSM Claudiu Sandu, și care într-un final a fost dat pe mâna Inspecției Judiciare.

Doar câteva asociații al magistraților precum Forumul Judecătorilor din România sau Asociația Mișcarea de Apărare a Statutului Procurorilor au avut poziții publice prin care au semnalat problemele cu care se confruntă magistrații în activitatea lor. Președintele FJR, judecătorul Dragoș Călin, a fost apoi anchetat disciplinar de Inspecția Judiciară.

Textul care apare pe site-ul Tribunalului București

Protest politic magistrați / Sursa: Cititor G4Media

Protest politic magistrați / Sursa: Cititor G4Media