FOTO Soluții alternative de vacanță: Traseul Via Transilvanica, „Camino de România”, ajunge la kilometrul 1.000 / Imagini cu drumul de vis care a costat până acum 1,5 milioane de euro

Pe drumul acesta românesc au mers până acum pasionați de munte și oameni de afaceri, studenți sau profesori universitari, corporatiști sau artiști, români plecați în lume sau străini ajunși în România în vacanță.

Poveștile călătorilor au tot felul de ingrediente: imagini cu sate îngrijite sau peisaje de capăt de lume, cetăți medievale, păduri, poteci și ape și poduri, răsărituri pe munte și apariții de capre negre; poze cu plăcinte și caș de stână, vin cu vedere la mușcatele gazdei sau povești cu urși; cineva are un moment care îi evocă imaginea lui Nechifor Lipan (din Baltagul), altcineva povestește despre întâlniri cu ciobani sau cicliști francezi în drum spre Suedia.

Sunt toți călători cu imagini de pe “Via Transilvanica”, un fel de “Camino de România” –  un proiect al Asociației Tășuleasa Social. În 2018, Tășuleasa și-a propus să amenajeze un traseu de 1.400 de km prin România, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, pe care drumeții să îl poată parcurge pe jos sau cu bicicleta. Sau cu calul. Trei ani mai târziu, echipa anunță că se pregătește să depășească pragul de 1000 de km.

• Camino de Santiago sau Calea Sfântului Iacob este numele unuia dintre cele mai cunoscute trasee de pelerinaj prin Spania, toate având ca punct de sosire orașul Santiago de Compostela, unde se află rămășițele Sfântului Iacob. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa, a povestit care sunt pașii pe care îi mai are de făcut echipa pentru finalizarea proiectului, dar și care sunt așteptările sale pentru Via Transilvanica. Un drum pentru care până acum a fost nevoie 1,5 milioane de euro și mare sprijin din comunitate, de mulți pași de drumeți-muncitori și de cei 27 din cartea lui Tibi Ușeriu. Și de 170 de hotărâri de Consiliu Local.

Unul dintre primii călători de pe Via Transilvanica, care s-a desprins de job aproape două luni pentru a lua România la pas, ne povestește impresiile cu care a rămas după acest traseu și de ce l-ar recomanda și altor drumeți.

Cum a început Via de România

În urmă cu aproximativ trei ani, cei de la Tășuleasa Social (pe care cei mai mulți îi cunoașteți probabil mai ales pentru acțiunile de împădurire) și-au propus să amenajeze un drum. Un drum care să pornească “de la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare”, care să străbată Transilvania și bogățiile culturale ale acesteia și să ajungă până la Drobeta Turnu-Severin – “unde a intrat pentru prima dată în țară Regele Carol”.

Un “Camino de România”. Un drum care „să unească”. “Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbătea”, explicau la început inițiatorii proiectului.

Traseul

Traseul de amenajat are aproximativ 1.400 de km, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, și se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parțial în câteva zile, “după puterea și dorința călătorului”, specifică desenatorii traseului.

Aceștia pregătesc Infrastructura Via Transilvanica, cu tot cu date despre posibilități de cazare si masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice. Drumul este sau urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, pentru orientare a călătorului pe parcurs. Pe anumite porțiuni, intervențiile au fost însă mult mai complexe decât instalarea de borne.

Via Transilvanica s-a construit și cu sprijinul comunității. Cei care doresc pot contribui cu donații sau plătind o bornă cu 1000 de euro.

Amenajarea drumului a fost plănuită în mai multe etape, o primă porțiune fiind prevăzută pentru 2018 – primii 100 km: pe raza județului Bistrița-Năsăud. În 2020 s-au mai finalizat 800 km în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți.

Urmează, în 2021, un prag important. “Dacă toate lucrurile merg după plan, sâmbătă vom depăși pragul de 1000 de kilometri de Via Transilvanica”, au anunțat recent reprezentanții VT. Mai precis, după lansarea județului Caraș-Severin, care va avea loc sâmbătă la Gărâna, echipa va avea în teren 1077 de kilometri de traseu, rupți de două județe: Alba și Hunedoara.

“Ele fac parte din planul pentru viitorul apropiat, dar au nevoie de resurse de toate felurile pentru a întregi magistrala Via Transilvanica”, spun reprezentanții Tășuleasa într-o postare pe Facebook. “Când am lansat acest proiect acum trei ani, am prezis că vom avea nevoie de cel puțin zece ani de atunci înainte, pentru a finaliza un așa proiect”, amintesc promotorii VT.

Echipa și planul

Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa, vorbește despre pașii pe care îi mai are de făcut echipa pentru finalizarea proiectului, dar și care sunt așteptările sale pentru Via Transilvanica.

Având în vedere ritmul de lucru la care s-a ajuns, echipa de la Tășuleasa estimează că întregul traseu ar putea fi gata în toamna anului viitor. Dacă vor fi resurse disponibile. Până acum, pentru amenajarea traseului s-au cheltuit în jur de 1,5 milioane de euro, iar suma necesară pentru finalizarea proiectului e estimată la 600.000 de euro, spune Ușeriu.

Acesta ține să menționeze că proiectul nu a folosit deloc bani publici. Din cei 1077 de km realizați, aproximativ 830 au fost finanțați (donații, sponsorizări, parteneriate cu companii), dar o parte din drum s-a realizat datorită vânzărilor de carte: cei “27 de pași” ai lui Tibi Ușeriu (unul dintre principalii ambasadorii ai VT) au adus zeci de km de traseu, spune fratele, Alin. „Acum intrăm într-un minifaliment organizațional, așa că ne putem odihni puțin. Ultimii 260 km au fost extrem de grei”, precizează el.

Să amenajezi un traseu pe asemenea distanță presupune eforturi considerabile și în ceea ce privește aspectele administrative – e nevoie de mare “artă” pentru a naviga prin hățișul birocratic, spun inițiatorii proiectului.

“Legiferarea din punctul acesta de vedere e catastrofală în România. Dacă cineva ia în arendă 1000 de ha nu trebuie să deschidă accesul. Gândiți-vă ce greu e de ocolit o astfel de suprafață”, exemplifică Ușeriu. Un alt exemplu de provocare de „advocacy”: a fost nevoie de nu mai puțin de 170 de hotărâri de Consilu Local pentru intervențiile de amenajare a Viei Transilvanica.

“Avem oale și ulcele pline de galbeni, știm și unde sunt, dar ne e prea lene sau suntem prea inconștienți să facem ceva”, spune Ușeriu despre resursele nevalorificate din țara noastră.

Acesta consideră că, printr-un astfel de proiect, România poate intra în “loja selectă” a destinațiilor turistice importante din Europa. Ingredientele necesare le avem deja: natură spectaculoasă, un patrimoniu rural nemaiîntîlnit, o țară sigură.

„Liniștea satelor românești e o marfă extraordinar de scumpă în străinătate”, arată Ușeriu. Așa că Via Transilvanica poate deveni ambasador important pentru turismul românesc, dar și un generator de resurse, mai ales pentru cei care au mici afaceri rurale pe traseu, consideră președintele Tășuleasa.

“Oricât de zmei am fi, oricât de frumoasă ar fi România, oricâte resurse financiare am avea la dispoziție – toate astea sunt doar jumătate din proiect. Ceea ce oferă ospitalitatea trebuie să fie pe măsura proiectului. Apoi, mai e ceva. Spaniolii au El Camino pentru că merg pe El Camino. Românii trebuie să își asume acest proiect. Proiectul va fi unul de succes dacă mergem pe el și dacă avem grijă de el. Luați țara la pas, o să descoperiți lucruri nemaipomenite, veți descoperi altă Românie!”, îndeamnă Alin Ușeriu.

“Nu e drumul fraților Ușeriu, e calea României”, subliniază coordonatorul proiectului. Acesta menționează că proiectul e prins și în Planul Național de Redresare și Reziliență. “Mi-aș dori să rămână acolo și să primească infrastructura adecvată. Vă dați seama că un ONG nu poate pune macadam pe tot traseul, deși sunt miloane de turiști, inclusiv pensionari activi în Europa, care ar fi interesați să vină pe un asemenea traseu, într-o țară sigură, cu peisaje spectaculoase și cu un patrimoniu rural impresionant”, menționează Ușeriu.

În ceea ce privește „asumarea”, primele semnale arată că drumeții din România (și nu doar ei) așteptau o astfel de ofertă cum e Via Transilvanica. “E spectaculos ceea ce se întâmplă! Pot fi sute de oameni pe traseu în fiecare zi. Cam 5-15 persoane pleacă de la Putna (punctul de pornire) în fiecare zi”, spune Ușeriu.

Comunitatea.

Chiar dacă traseul nu e complet, primii drumeți au început demult să îl testeze. Au chiar și un grup pe Facebook, unde împărtășesc poze, povești și povețe. Unii pornesc singuri la drum, alții cu familia sau în gașca de prieteni. Unii își fac amici pe traseu ori anunță că vor să se alăture unui grup, alții caută să se rupă un pic de lume și pornesc singuri prin țară. Se dau sfaturi de toate felurile: de traseu, de vreme, ți se recomandă unde să stai peste noapte sau ce încălțăminte s-ar potrivi mai bine.

Călătorul. „Mergi sănătos pe drumul tău!”

Răzvan Sprivac este unul dintre primii drumeți care au testat Via Transilvanica. A pornit la drum la început de mai și a stat pe drumuri aproape două luni. Ne-a povestit cu ce a rămas după acest drum și ce are acest traseu diferit față de alte călătorii.

„Via Transilvanica pentru mine a fost o experimentare a trăirii mai multor vieți în aceeași viață. Se spune că unii oameni trăiesc o singură viață, alții pot trăi și 100. Acum cred asta pe deplin, am experimentat o viață complet diferită, o viață în armonie cu natura, cu ce îți oferă natura – apă, adăpost, lemne de foc, am simțit o parte mică din ce însemnă viața strămoșilor noștri.

Pentru mine, Via Transilvanica este o călătorie de descoperire de sine, de țară și de o Românie reală, pură, cu bune și cu rele. Atunci când treceam pe lângă o poartă și niște bătrâni îmi spuneau „mergi sănătos pe drumul tău, să te ajute Dumnezeu!” mi se ridica părul. Pentru că erau vorbe curate, din suflet, fără niciun interes. Asta este România pe care eu am văzut-o și trăit-o. Cu oameni simpli, de la care noi toți avem de învățat”, crede Răzvan.

Tânărul a mers în urmă cu ceva vreme și pe Camino de Santiago, un traseu oarecum similar, dar care a însemnat o experiență complet diferită. „Spun „similar” din perspectiva faptului că este un traseu de lungă distanță care se parcurge pe jos, dar în realitate cele două (Camino și Via Transilvanica, n.red.) nu au absolut nicio legătură.

În Spania, am simțit legatura cu oamenii, acolo aveai acces la oameni din toate colurile lumii și era o experiență să socializezi cu ei. În rest, era o plimbare din loc în loc, cu tot ce îți trebuie la îndemână, fără pic de aventură sau conexiune cu cultura locală. Turism.

Eu sunt călător, nu mă interesează obiectivele turistice, mă interesează locurile, oamenii, poveștile, felul de a trăi în diferite zone, iar asta avem din plin pe Via Transilvanica. Am văzut diferențele de la loc la loc, diferențe de vorbă, port, case, natură, obiceiuri. Am avut senzația că am traversat mai multe țări, atât de mare este diversitatea naturală și culturală”, a constatat călătorul.

L-am întrebat pe Răzvan dacă ar recomanda calea acesta și altor pasionați de drumeții. Răspunsul a venit fără ezitare. „O recomand din toată inima. Cred foarte tare în puterea acestei drumeții de a uni oamenii într-un mod curat, simplu, fără interes. Mai ales în perioadele în care trăim, în care tehnologia ne acaparează și ne creează o imagine distorsionată asupra vieții, cred că este o șansă extraordinară pentru noi, românii în primul rând, și apoi pentru străini să ne bucurăm de frumusețile acestei țări și când zic asta mă gândesc la natură, oameni, mâncare, istorie”, spune Răzvan.

El însuși s-a desprins câteva săptămâni de job, pentru a lua România la pas. „Sunt antreprenor și visul meu, ca a oricărui alt antrenor, este să dezvolte afaceri care să funcționeze singure. Așa că asta am făcut și eu. Am dezvoltat o afacere care a funcționat timp de 2 luni fără mine parțial, pentru că au mai fost mici momente când a trebuit să intervin. Pentru mine, a fost un test pe care l-am trecut. Pare că ceea ce am construit în ultimii ani este suficient de solid încât să funcționeze fără mine. Asta mă bucură enorm”, spune Răzvan, care are o afacere în domeniul consultanței fiscal. „Le mulțumesc tare mult colegilor și colaboratorilor pentru oamenii care sunt. Corecți și profesioniști”, ține să adauge antreprenorul.

Complicatele drumuri ale Viei Transilvanica: Lucrări pe cale ferată/ Borne duse cu elicopterul

Amenajarea drumului a venit cu tot soiul de provocări inedite. Spre exemplu, în momentul în care echipa a ajuns cu traseul în Caraș Severin, “via” a luat-o pe șine: traseul va prinde și o cale ferată dezafectată.

“Cu înțelegerea Ministerul Transporturilor si Infrastructurii România și a Regionala CFR Timisoara am primit în folosință peste 20 de km de cale ferată veche, nefuncțională, care va deveni drum de acces și probabil una din cele mai faine și interesante poteci pe care vom fi umblat vreodată.

Comunitățile din Bouțari și Zăvoi au dat dovadă de mobilizare exemplară și s-au și apucat de lucru serios la această nouă misiune neașteptată din proiectul Via Transilvanica. Astfel, nu numai că organizația noastră a făcut prima „defrișare” din istoria Tășuleasa Social, dar am ajutat și la refacerea unui pod”, povestește echipa Tășuleasa comunității de pe Facebook.

Pentru această etapă recentă de traseu, bornele s-au instalat cu elicopterul.