FOTO REPORTAJ: Arborii maturi din Parcul Tineretului, în declin: intervenții pilot arată cum pot fi salvați plopii de la intrare | Soluțiile merg dincolo de tăieri și plantări: analize, plan de întreținere, decompactarea solului și mulcire | Intervenții pilot cu participarea publicului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arborii maturi din Parcul Tineretului, în special plopii de la intrarea principală, se află într-un proces vizibil de declin biologic, însă specialiștii spun că situația nu este ireversibilă, iar soluțiile există, cu condiția ca intervențiile să fie corecte și susținute de un management profesionist. Un proiect pilot organizat vineri în parc, în prezența publicului, a arătat concret cum pot fi recuperați acești arbori și, mai ales, de ce abordarea tradițională, limitată la tăieri și plantări în compensare, nu este mereu potrivită.

Arborii pe care s-a intervenit au fost aleși dintre plopii de la intrare, considerați reprezentativi pentru situația generală din parc: arbori maturi, amplasați în zone intens circulate, expuși unui nivel ridicat de stres urban și, în același timp, percepuți de mulți ca potențial periculoși. Specialiștii au explicat că selecția a urmărit tocmai aceste criterii – arbori emblematici pentru amenajarea parcului, dar și pentru problemele structurale cu care se confruntă vegetația urbană, cum ar fi compactarea solului, intervenții greșite în trecut și lipsa unui plan coerent de întreținere.

Parcul Tineretului, București / vedere aeriană. Foto credit: Alex Busuioceanu/Asociația Parcul Natural București

Una dintre cauzele principale ale degradării este starea solului. În zonele intens utilizate, precum intrarea în parc, solul este puternic tasat, ceea ce împiedică infiltrarea apei și circulația aerului. Chiar și în condiții de precipitații, apa nu mai ajunge la rădăcină, ci se scurge la suprafață. În lipsa oxigenului și a apei, rădăcinile nu mai pot funcționa normal, iar sistemul imunitar al arborilor scade treptat. Specialiștii compară acest proces cu cel al organismului uman: atunci când imunitatea este slăbită, apar inevitabil problemele.

În acest context, intervențiile greșite pot agrava situația, chiar dacă sunt făcute cu intenții bune. Arboristul Alex Purcaru a explicat, la atelierul cu public divers, că efectele unor tăieri necorespunzătoare nu sunt imediate, ci se manifestă în timp, uneori după ani sau chiar un deceniu. Tăieturile realizate incorect, mai ales cele care rețin apă sau sunt făcute în perioade nepotrivite, favorizează apariția bolilor și duc treptat la degradarea arborelui. De multe ori, aceste cauze sunt uitate, iar atunci când arborele ajunge să se usuce, explicațiile sunt căutate în altă parte.

În paralel, reprezentanții ai societăți civile, organizatori ai demostrației de intervenție asupra plopilor de la intrarea în Parcul Tineretului, spun că problema nu este doar tehnică, ci și de percepție asupra valorii arborilor maturi în oraș. „Arborii maturi din parcuri au nevoie de ajutor, nu de tăieri agresive. Ne-am obișnuit să tratăm superficial lucrurile cu adevărat valoroase din orașul nostru. Deseori se vorbește despre tăierea și înlocuirea arborilor bătrâni din parcuri și aliniamente ca și când ar fi schimbarea telefonului cu unul nou. Uităm că ei fac parte din identitatea orașului și că umbra unui arbore matur, crescut în zeci de ani, bucură atât de mulți oameni pe durata verii”, a declarat Alexandru Oprița, reprezentant al Asociației Parcul Natural București.

FOTO: Alexandru Oprița, Parcul Natural București / credit Alex Busuioceanu/Asociația Parcul Natural București

Foto credit: Alex Busuioceanu/Asociația Parcul Natural București

Oprița a precizat că intervențiile pilot sunt complementare studiului privind starea copacilor din Parcul Tineretului și au rolul demonstrativ, contribuind la schimbarea percepției asupra felului în care sunt înțelese lucrările de întreținere. „Prin aceste intervenții pilot, realizate pe opt arbori din Parcul Tineretului, ne-am propus să arătăm că întreținerea arborilor nu înseamnă ciuntirea lor, că îngrijirea presupune o monitorizare constantă, cu intervenții bine justificate, realizate de oameni pregătiți și echipați corespunzător, cu atenție sporită la calitatea solului din care arborii se hrănesc”, a spus el.

În cazul plopilor de la intrare, intervențiile au vizat în primul rând siguranța, prin îndepărtarea lemnului uscat și a ramurilor instabile, dar fără a afecta excesiv coroana. Arboristul Alex Purcaru și peisagista Diana Culescu au insistat că nu cantitatea de lemn îndepărtată este relevantă, ci procentul de masă foliară afectat, deoarece acesta influențează direct capacitatea arborelui de a se regenera.

FOTO: Indepărtări de crengi uscate ale unui plopul de la intrarea în Parcul Tineretului / studiu pilot arbori maturi / Credit Alex Busuioceanu/Asociația Parcul Natural București

Pe lângă lucrările din coronament, o parte esențială a intervenției a fost refacerea solului. Au fost realizate lucrări de decompactare mecanică până la adâncimi de 30–50 de centimetri, acolo unde se află majoritatea rădăcinilor, urmate de mulcire. Mulciul are rolul de a păstra umiditatea și de a preveni recompactarea solului, chiar și în condițiile unui trafic pietonal intens. În completare, au fost utilizați nutrienți cu eliberare lentă, pentru a evita riscul de supradozare și deteriorare a arborilor.

Specialiștii atrag atenția că momentul intervențiilor este la fel de important ca tipul acestora. „Există două perioade scurte în care nu este recomandat a se interveni, respectiv intrarea în vegetație și ieșirea din vegetație. În rest se poate interveni tot timpul anului dacă temperaturile nu scad sub 5 grade sau cresc peste 30 grade”, a explicat arboristul Alex Purcaru. Potrivit acestuia, dacă nu se ține de aceste considerente, arborii devin vulnerabili la boli și dăunători, iar rănile produse prin tăiere se vindecă greu sau deloc.

FOTO: Arboristul Alex Purcaru, la atelierul-studiu pilot pentru recuperarea arborilor maturi din parcul Tineretului / Credit: Alex Busuioceanu/Asociația Parcul Natural București

Intervențiile trebuie adaptate și în funcție de biologia arborilor, nu de calendarul administrativ. Mai mult, arborii maturi sunt mult mai sensibili decât cei tineri și nu mai tolerează intervenții agresive. „Arborele are momente în care își mută resursele, de exemplu, toamna către rădăcină toamna, înainte de căderea frunzelor. Dacă intervii atunci, e ca și cum i-ai întrerupe un proces vital”, a explicat Purcaru, adăugând că lucrările trebuie realizate de specialiști și nu aplicate mecanic, după, fără o justificare.

Atelierul de vineri vine după publicarea de către Asociația Parcul Natural București a Raportului privind vegetația din Parcul Tineretului  care arată că, deși Parcul Tineretului pare sănătos la prima vedere, în realitate se confruntă cu probleme structurale serioase. Solul compactat, intervențiile necorespunzătoare și lipsa unui plan coerent de gestionare au dus la degradarea treptată a arborilor, chiar dacă la nivel vizual parcul rămâne verde.

Problema solului este una dintre cele mai puțin vizibile, dar cu impact major. Compactarea acestuia, cauzată de trafic și întreținere neadecvată, limitează accesul rădăcinilor la apă și oxigen și accelerează declinul arborilor.

Context din studiu: Parcul Tineretului are aproximativ 6.500–7.000 de arbori, conform raportului de specialitate, majoritatea fiind exemplare mature sau îmbătrânite, cu o vârstă medie estimată la 50–60 de ani. Structura vegetației este dominată de specii precum plopul, teiul și alte esențe urbane frecvent utilizate în anii ’70–’80, ceea ce face ca o mare parte din arbori să ajungă simultan în faze de vulnerabilitate. Analiza mai arată că o proporție semnificativă a arborilor prezintă vitalitate medie sau scăzută, iar aproximativ 5% sunt în risc major, necesitând intervenții urgente. Raportul scoate în evidență că factorii principali la acumularea acestor vulnerabilități sunt compactarea solului ca problemă sistemică și lipsa unui plan de management ca factor principal, dar mai arată că, prin intervenții corecte și constante, o parte importantă a fondului vegetal poate fi recuperată.

Raportul integral poate fi consultat aici: https://ro.scribd.com/document/989391737/Vegeta%C8%9Bia-din-Parcul-Tineretului-Raport-de-specialitate