FOTO Organizațiile civice care au organizat protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?”, reacție la poziția CSM: Critica instituțiilor publice și a persoanelor cu funcții de autoritate este legitimă într-o democrație și nu poate fi echivalată cu subminarea justiției

Organizațiile civice care au organizat protestul din fața instanței supreme susțin că acesta vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești.

„Organizațiile civice Inițiativa România, Corupția Ucide, Inițiativa Timișoara, Rezistența și Declic, care au anunțat protestul, –  „Ce face Lia cu Justiția din România?” transmit că acest demers nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraților, așa cum a comunicat astăzi CSM. Dimpotrivă, respectăm independența justiției și recunoaștem existența multor judecători integri, care își exercită profesia cu responsabilitate și profesionalism.

Protestul vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești. În opinia noastră, aceștia nu vorbesc în numele corpului profesional, ci în numele unui grup restrâns aflat în vârful celor două instituții.

Critica instituțiilor publice și a persoanelor cu funcții de autoritate este legitimă într-o democrație și nu poate fi echivalată cu subminarea justiției. Independența judecătorilor nu exclude responsabilitatea publică a celor aflați în funcții de conducere și nici dreptul societății de a reacționa atunci când deciziile sau comportamentele acestora afectează încrederea în sistemul judiciar.

Demersul nostru este pașnic, transparent și democratic. El exprimă preocuparea profundă a cetățenilor față de credibilitatea actului de justiție și solicită redarea integrității, transparenței și încrederii publice în instituțiile judiciare”, au transmis organizațiile civice într-un comunicat de presă.

Context

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii susține că, de fapt, Parlamentul este vinovat pentru avalanșa de dosare penale în care inculpații au scăpat de închisoare pentru că a intervenit prescripția faptelor.

„Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate  de factorul politic.

De dată recentă, ținta predilectă a acestor acțiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casație și Justiție, mai multe dintre deciziile pronunțate de instanța supremă fiind folosite ca prilej al unor așa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informații false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacție emoțională puternică împotriva sistemului judiciar.

În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției.

În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Instanțele judecătorești au îndatorirea constituțională de a înfăptui justiția, sens în care acestora le revine obligația de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale. Instanțele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera și spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat.

În acest context, este bine ca opinia publică să conștientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, așa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale.

Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar.

Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, se arată într-un comunicat al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.