FOTO Două monumente din zona rurală a Munteniei, salvate de la ruină: un hambar din Dâmbovița restaurat, o casă tradițională din Ilfov relocată

Un hambar din Dâmbovița restaurat și o casă bătrânească din Ilfov mutată sunt ultimele două intervenții ale restauratorilor care salvează de la dispariție monumente vechi din Muntenia, o zonă mult mai expusă urbanizării decât alte zone istorice ale României, cum ar fi Transilvania.

Asociația care le restaurează duce o cursă contra timpului pentru salvarea satului românesc din Sud. Tot mai multe gospodării sunt demolate pentru a face loc unor parcări, vile moderne sau hale industriale.

În comuna Cornățelu (jud. Dâmbovița), un hambar-pătul construit în 1932, parte a fostei Moșii Cornățeanu, a fost restaurat recent cu materialele originale. Construit din stejar masiv, spațiul de 221 mp urmează să fie transformat într-un centru cultural pentru expoziții și ateliere de meșteșuguri tradiționale.

Restaurarea hambarului a durat două luni și jumătate, însumând peste 500 de ore de muncă din partea unei echipe restrânse, dar extrem de dedicate, spune Asociația Monumente Renăscute. Peste 90% din materialele utilizate au provenit din structura originală, într-o abordare sustenabilă de conservare arhitecturală, fără elemente de construcție moderne sau lemn nou care ar fi distrus alți copaci.

FOTO Hambarul restaurat in situ, în Cornățelu (jud. Dâmbovița) devenit centru local de arte

În paralel, în județul Ilfov, a fost demarat procesul de relocare a Casei lui Lișcă din Dărăști în „Parcul dintre flori” din Buftea, în cadrul programului „Salvarea patrimoniului ilfovean vernacular”. Aceasta este a treia relocare importantă a unei case tradiționale din Ilfov, după cele din Corbeanca și Măgurele.

La inițiativa membrilor comunității, și cu sprijinul autorităților locale și județene, Casa Lișcă, una dintre ultimele case bătrânești din Dărăști va fi demontată, restaurată și reintegrată într-un spațiu urban destinat valorificării patrimoniului rural, anunță asociația.

Salvarea patrimoniului vernacular din Sudul României, o inițiativă a Asociației „Monumente Renăscute”

O cursă contra timpului pentru salvarea satului românesc din Sud a fost pornită de Asociația „Monumente Renăscute” în 2021.

În sudul României, mai exact în Muntenia – o regiune profund afectată de urbanizare agresivă și dezvoltări imobiliare necontrolate – patrimoniul construit rural este pe cale de dispariție. Casele tradiționale din paiantă, chirpici, lemn de salcâm, cu picturi sub streașină, prispe din bârne și podele din lut, nu mai au loc în peisajul dominat de betoane și asfalt. Tot mai multe gospodării sunt demolate pentru a face loc unor parcări, vile moderne sau hale industriale.

Pentru a stopa aceste distrugeri s-a constituit Asociația Monumente Renăscute, o organizație non-profit fondată în 2021 de inginerul Radu Florin Ștefănescu, un pasionat al arhitecturii tradiționale. Prin acțiuni de voluntariat, clăci comunitare, campanii de sensibilizare și parteneriate cu autorități locale, asociația a reușit să salveze, relocheze și restaureze mai multe case țărănești de patrimoniu, transformându-le în muzee vii ale satului de odinioară.

Case salvate și readuse la viață:

Casa Ilie Micu – Măgurele, Ilfov

Construită în 1932 în satul Remuș (Giurgiu), casa a aparținut lui Ilie Micu, unul dintre primii telefoniști din România. Ridicată tradițional, la clacă, din chirpici și lemn, casa a fost amenințată cu demolarea pentru a face loc unei parcări. Salvarea ei a fost posibilă prin strămutarea la 50 km distanță, în Măgurele, unde a fost reconstruită și deschisă publicului ca muzeu, în decembrie 2024. Restaurarea a implicat peste 100 de voluntari, iar elementele originale (tâmplărie, fresce, streașină) au fost recondiționate. Detalii AICI

Casa Frusina – Corbeanca, Ilfov

Prima casă restaurată de Asociație. Mutată din satul Tamași și expusă în parcul central al localității Corbeanca, casa poartă numele Frusina, femeia care a trăit acolo. Construită cu aproape 100 de ani în urmă, din paiantă și pământ, este acum muzeu și „martor al ruralului pierdut din Ilfov”.

Casa Știrbencea – Călugăreni, Giurgiu (restaurare in situ)

Caz rar în care casa este restaurată fără relocare. Proprietarii actuali au dorit păstrarea și conservarea acestei locuințe din 1920, construită de Stoica Vlăjan zis „Știrbencea”, un țăran înstărit și stăpân de bivoli. Casa păstrează detalii arhitecturale originale, iar proiectul este finanțat în proporție de peste 90% de familie, cu sprijin de la Administrația Fondului Cultural Național și Uniunea Arhitecților din România. Detalii AICI

Proiectul: „Poștașii și Casele din Codrii Vlăsiei”

Inițiat în 2024, acest proiect a pornit de la o realitate simplă: poștașii sunt printre puținii care încă bat drumurile satelor zilnic și cunosc fiecare gospodărie. Asociația „Monumente Renăscute” a încheiat un parteneriat cu Fundația Poșta Română, implicând zeci de poștași-voluntari în rolul de informatori de teren (whistlebloweri) pentru identificarea caselor vechi în pericol.

Rezultate în doar 6 luni cu poștașii:

130+ case identificate în județele Giurgiu, Ilfov și Ialomița
30 de case selectate pentru documentare aprofundată și restaurare
400 de gospodării evaluate în total, multe deja afectate ireversibil (Detalii AICI)

Proiectul a fost completat cu o Școală de vară de arhitectură tradițională, în care studenți de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” au documentat și măsurat casele, participând activ la restaurări.

Alte fotografii cu hambarul din Dâmbovița restaurat: 

Înainte 

După