FOTO Cinci muzee mai puțin cunoscute pe care le poți vizita în vacanță, relativ aproape de București: GeoGate, Muzeul Chihlimbarului, Școala de la Piscu, Castelul Iulia Hașdeu sau Muzeul Ceasului

GeoGate, Muzeul Chihlimbarului, Școala de la Piscu, Castelul Iulia Hașdeu sau Muzeul Ceasului sunt câteva dintre muzeele mai puțin cunoscute, aflate relativ aproape de București și pe care le-ai putea vizita în această vacanță.

Iată câteva informații despre acestea:

GeoGate este cel mai nou punct de vizitare al Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului și te așteaptă să-i treci pragul de miercuri până duminică, între 09:00 – 16:00. Este locul unde poți să vezi, să auzi, să miroși și să simți Ținutul Buzăului. Este un centru de vizitare modern, care îmbină exponatele clasice cu realitatea augmentată și realitatea virtuală (foto deschidere). Aici vei afla mai multe despre vulcanii noroioși, despre munții de sare, despre marea preistorică și vulcanii care umpleau cerul cu cenușă, toate astea, alături de principalele obiective care pot fi vizitate și de o incursiune în lumea plantelor, a animalelor și a culturii locale. Spațiul este unul complet interactiv, aflat în localitatea Sătuc, județul Buzău.

Muzeul Chihlimbarului se află tot în Ținutul Buzăului, în localitatea Colți.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

În Ținutul Buzăului se află cel mai mare depozit de chihlimbar din țara noastră, vechi de 25 de milioane de ani, care conține și o specie unică în lume – rumanit, chihlimbarul roșu, de culoarea granatului – și în zonă, tradițional, au existat și există încă oameni care culegeau chihlimbarul. În zona satului Colți au fost chiar exploatări miniere, în galerie, care s-au desfășurat la începutul secolul XX. Muzeul de aici se poate vizita între orele 10:00-18:00 cu excepția zilelor de luni și marti, când este închis.

Colecția este unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar și este găzduit într-o clădire ridicată în 1973 în stilul arhitectonic specific zonei. După reabilitarea clădirii, muzeul s-a redeschis în august 2020, într-un nou concept expozițional, prezentând publicului colecția de chihlimbar: pepite de diferite dimensiuni, bijuterii (inele, cercei, pandantive, şiraguri de mărgele etc.), unelte de extracție și prelucrare a chihlimbarului (strung din lemn, ciocane, lămpaşe, târnăcop). Detalii aici.

• Citește și FOTO/VIDEO Focuri vii, munți de sare, vulcani noroioși, depozite de chihlimbar, fosile, așezări rupestre, trovanți și peisaje de poveste în Ținutul Buzăului, declarat Geoparc UNESCO / Cum poți vizita zona cu costuri mici și care sunt noile activități pentru tinerii dornici de aventură în natură

Muzeul atelier Școala de la Piscu este un spațiu cultural deschis în inima unui vechi sat de olari.

Muzeul cuprinde o colecție de ceramică țărănească, o zonă multimedia, dar organizează și ateliere deschise, pentru a păstra memoria vechii comunități de meșteri de la Piscu. În luna august pot fi organizate vizite doar pentru grupuri de minimum zece participanți, însă din luna septembrie poate fi vizitat din nou muzeul în fiecare weekend. Mai multe detalii despre program și tarife se găsesc pe site-ul muzeului. Muzeul se află în satul Piscu, comuna Ciolpani, județul Ilfov.

Castelul Iulia Hașdeu din Câmpina

În 1893 familia Hașdeu petrece câteva zile de vară în locuința de la Câmpina a chimistului dr. Constantin Istrati. B.P. Hașdeu admira parcul vast din vecinătatea proprietății prietenului său și se hotărăște să-l cumpere pentru a înălța acolo castelul închinat memoriei fiicei sale defuncte. Iulia Hașdeu murise în anul 1888, la optsprezece ani, de tuberculoză. Copil precoce, tânăra a scris poezii, proză și teatru în limba franceză, iar opera sa a fost publicată postum. De la moartea copilei, savantul B. P. Hașdeu a consacrat un adevărat cult fiicei sale. Ca și Victor Hugo, a ales calea spiritismului ca unic mod de a se consola. A construit între 1888 și 1891 primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureștean „Bellu”. Între 1894 și 1896 a înălțat Castelul „Julia Hasdeu”, după planuri desenate de el însuși. Manuscrisele arată că planul inițial al castelului era altfel conceput, asemănându-se cu cel al unei catedrale. Treptat, el a fost modificat până la forma finală: trei turnuri de piatră, crenelate, cel din mijloc fiind domul care adăpostește templul. (sursa aici)

Muzeul Ceasului din Ploiești, unic în România, a fost înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972). Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu.

Muzeul deține o colecție de peste o mie de piese, din care doar o parte sunt expuse, însă aici puteți vedea de la cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe până la ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562.

Ce puteți vedea la acest muzeu unic în România: pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mișcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în același an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de meșterii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elvețieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deșteaptă-te, române!, valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparținut unor personalități (Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicații în afara orelor, ca și alte obiecte legate de temă.