Fost șef de la Contraspionajul SRI, în prezent general în rezervă, acuzat de CNSAS că a fost torționar al Securității înainte de 1989. Soția generalului: ”O vânătoare de vrăjitoare”

La sfârșitul lunii octombrie 2022, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care solicită magistraților de la această instanță să constate că generalul în rezervă Ionel Bidireci a făcut poliție politică înainte de 1989. Bidireci a lucrat în Securitate și este acuzat că a îngrădit dreptul la viață privată, libertatea cuvântului și secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice pentru un arhitect luat în vizor după ce, în 1980, luase legătura cu un diplomat italian aflat în România. Primul termen al procesului este programat pentru data de 3 martie 2023.

Conform acțiunii CNSAS, la momentul faptelor care îl incriminează, petrecute între 1980 și 1981, Bidireci era locotenent major în cadrul Direcției a III-a Contraspionaj din Departamentul Securității Statului. În această calitate, el ar fi dispus mai multe măsuri de supraveghere în cazul lui M.A., un arhitect din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, devenit suspect după ce Securitatea a aflat că intrase în contact cu un diplomat italian. ”Obiectivul” M.A. avea ”antecedente”: cu circa 20 de ani înainte, mai fusese urmărit deoarece făcuse parte dintr-o ”organizație subversivă” în cadrul căreia – menționa Securitatea în 1980 – ”s-a manifestat dușmănos la adresa politicii partidului și statului nostru, preconizând schimbarea regimului democrat din România”. Pentru aceste fapte, M.A. a primit 3 ani de închisoare corecțională.

În septembrie 1980, arhitectul a ajuns din nou în atenția Securității din cauza legăturii cu diplomatul italian, suspectat că ar fi fost cadru al serviciilor de informații de la Roma. Pentru ”clarificarea naturii acestei legături”, Bidireci ar fi dispus ca cinci persoane infiltrate pe lângă italian să informeze dacă îl văd pe arhitect în preajma acestuia. De asemenea, să fie recrutați colaboratori din jurul lui M.A., inclusiv vecini de la bloc, care să ofere informații despre activitățile acestuia. În plus, Bidireci ar mai fi ordonat interceptarea corespondenței și convorbirilor telefonice ale lui M.A..

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În iunie 1981, după ce au fost adunate și centralizate mai multe informații, arhitectul a fost chemat la sediul Securității, din documentele intrate în posesia CNSAS reieșind că, la acea întâlnire, M.A. ”a fost atenționat cu privire la anturajul necorespunzător pe care îl are, format din elemente parazitare, afaceriste, neintegrate în viața societății (multe persoane din cercul său de relații având cereri de emigrare), care au la activ condamnări pentru infracțiuni de drept comun, persoane cu o slabă pregătire morală și profesională.” Conform aceluiași document al Securității din arhivele CNSAS, M.A. ”a afirmat că discuția purtată cu organele noastre a fost un moment important în viața sa, care a avut darul să-l trezească la realitate și să-l determine să-și facă o autoanaliză severă a activității sale prezente și de perspectivă.”

Din coroborarea informațiilor pe care le-a avut la dispoziție, CNSAS a stabilit că a existat ”un grad înalt de intruziune în viața persoanei urmărite informativ, inclusiv prin folosirea mijloacelor de tehnică operativă”, responsabil fiind și Ionel Bidireci care i-a încălcat lui M.A. dreptul la viață privată, libertatea cuvântului și secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice. Drept urmare, Consiliul a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care cere constatarea calității acestuia de ”lucrător al Securității” în sensul în care a desfășurat activități care au suprimat sau au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Cercetarea CNSAS a demarat după o solicitare depusă de fiica arhitectului M.A. în prezent decedat. Stabilită în SUA, aceasta ar fi dorit, inițial, să afle numele persoanelor din anturajul tatălui ei care ar fi oferit informații Securității despre acesta.

Contactată de G4Media.ro, soția lui Bidireci a transmis că soțul ei este bolnav și că ”Nu a făcut poliție politică. Este o vânătoare de vrăjitoare” demersul CNSAS.
În 1990, după desființarea Securității, Bidireci și-a continuat activitatea de ofițer în nou înființatul Serviciu Român de Informații. Aici a ocupat un post-cheie, cel de șef al Inspectoratului de Contraspionaj. A fost trecut în rezervă în 2009, cu gradul de general maior cu două stele.