Fost prefect PNL de Timiș: O cauză a celor mai mari inundații din județ, în 2005, a fost „dopul” de vegetație de pe malurile Timișului din partea sârbească / Noi nu am luat decizia de a sparge digul spre sud astfel ca inundația să meargă spre Serbia și să evităm distrugerea localităților românești

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ovidiu Drăgănescu, fost prefect PNL de Timiș în perioada inundațiilor din 2005, cele mai grave din istoria modernă a Banatului, a povestit într-o postare pe Facebook că autoritățile au luat o decizie inversă față de cea luată de Victor Ponta, în 2014.

„Trebuie să știe toată lumea că în 2005 noi nu am luat decizia de a sparge digul Timișului spre sud astfel ca inundația să meargă spre Serbia, evitând astfel inundarea și distrugerea a 5 localități românești, fără a produce același nivel al pagubelor la vecini”, susține Drăgănescu, care spune că e „doctor” pe tema indunațiilor pe granița cu Serbia.

În aprilie se împlinesc 20 de ani de la cele mai mari inundații din județul Timiș, exact în perioada în care liberalul Drăgănescu abia devenise prefectul județului.

„E foarte bine să fim prieteni cu vecinii, să cooperăm cu ei în toate, și mai ales în cazul dezastrelor naturale. Nu doresc să acuz tardiv pe cineva, dar poate că atunci când mai ia vreun șef decizii în secret, cum a luat Ponta în 2014, ar trebui să se asigure de reciprocitate în managementul sistemului hidrotehnic, în special la capitolul ajutor și asistență de urgență acordate vecinilor. Pentru că ce nu știa V. Ponta, dar știau autoritățile și specialiștii români încă din 2005, este că una din cauzele inundațiilor din Timiș a fost «dopul» de vegerație de pe malurile Timișului din partea sârbească. Adică, acele sute de arbori lăsați să crească pe ambele maluri ale râului și netăiați în ciuda repetatelor apeluri ale ABA Banat către colegii lor sârbi. Acest «dop» blochează curgerea cu viteză normală a apei rezultând o încetinire care umflă mai mult râul în amonte și creează o presiune în plus pe digurile românești”, a mai scris Ovidiu Dăgănescu.

“Dacă făceați publică decizia de inundare a satelor românești pentru a salva Belgradul, am fi avut și noi, timișenii, chiar mai târziu, un argument în plus pentru colegii sârbi ca aceștia să toaleteze malurile Timișului pe porțiunea de intrare în Serbia”, a mai precizat fostul prefect.

În 15 aprilie 2005, în urma ploilor şi a topirii gheţii, râul Timiş s-a umflat şi a rupt digul de apărare în mai multe locuri. Apele s-au revărsat cu furie peste localităţile aflate între albiile râurilor Timiş şi Bega. Au fost inundate 116 localităţi şi suprafeţe de peste 30.000 de hectare. Au fost evacuate atunci aproape 3.000 de persoane. Au fost afectate 2.195 case, dintre care 720 au fost distruse în totalitate, alături 707 anexe gospodăreşti.