Fitness-ul, o industrie în plină ascensiune care a crescut odată cu apetența românilor pentru un stil de viaţă sănătos: de la 120 de milioane de euro în 2016, la peste 320 de milioane de euro în 2023. Ce îi motivează pe români să facă sport

În ultimii ani, industria fitness-ului, a sălilor de sport, a înregistrat o ascensiune rapidă şi în acelaşi timp o cifră de afaceri pe măsură. Dacă în 2016, această industrie înregistra venituri de 120 de milioane de euro, anul acesta veniturile ar putea depăşi 320 de milioane de euro. Scăderea TVA-ului de la 19 la 5%, cât şi opţiunea românilor pentru un stil de viaţă sănătos sunt cele două elemente care au contant.

„S-a simţit foarte mult în momentul în care a scăzut TVA-ul, undeva la sfârşitul lui 2017, începutul lui 2018, atunci când a scăzut TVA-ul de la 19 la 5%. În momentul în care a scăzut TVA-ul, s-a simţit o creştere semnificativă a industriei, atât printr-o chestie naturală, cât şi prin înălbirea industriei. Asta pentru că la vremea aceea nu erau jucători foarte puternici în piaţă, era un singur lanţ semnificativ, foarte mulţi jucători mici, o piaţă foarte fragmentată, nu se fiscaliza. În momentul în care a scăzut TVA-ul la 5 %, toată lumea a ajuns la concluzia că nu are rost să îşi mai bată capul şi să rămână în zona gri şi au ales să intre în legalitate.

Dacă în 2016, industria a avut cifră de afaceri undeva la 120 de milioane de euro, în 2019, înainte de pandemie, a fost o dublare, de la 120, la 240 milioane de euro, apoi în 2020, a fost foarte afectată, a scăzut cu 40-45%. În 2021 şi-a revenit, iar anul acesta, din estimările noastre, o să ajungă undeva de la 320-330 milioane de euro. Adică încă o creştere cu 30% faţă de 2019 când a fost vârful. În 2016, estimativ, veneau la sală în jur de 300.000 de oameni. În 2019, potrivit unei statistici, industria avea 900.000 de membri activi, iar anul acesta, deşi nu avem date oficiale, cu siguranţă am sărit de un milion de membri”, a declarat pentru G4Media.ro, Alexandru Lascăr, fondatorul unuia dintre cele mai mari lanţuri de săli de fitness din România şi preşedinte Executiv al Organizaţiei patronale Romania Active.

Pe partea de cerere, 17% dintre români practică sportul în aer liber, fitnessul fiind al doilea cel mai practicat sport, după alergare, potrivit studiului Sport și stil de viață sănătos în România, realizat de Quantix în 2017. În comparație cu alte țări (Polonia, de exemplu), angajatorii din România nu sunt încă stimulați (din punct de vedere fiscal) să plătească pentru abonamente de fitness sau sport pentru angajații lor.

„Dintre cei care vin la sală se numără categoria celor care vor să slăbească, între 18 şi 30 de ani. Apoi urmează cei care vor să pună masă musculară, să se dezvolte şi să arate mai bine. Mai vin mulţi după recuperări medicale, alţii vin fără a avea o ţintă clară, nu vor să aibă pătrăţele, ci doar să aibă o condiţie fizică bună. E o categorie care creşte. E mai clar ca oricând că sala este acum asociată cu sănătatea. Dacă înainte se punea egal între fitness şi culturism, acum oamenii vin pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice”, a declarat pentru G4Media.ro, Alexandru Lascăr.

Ce îi motivează pe români să meargă la sală?

„Motivul pentru care m-am apucat de sală este pentru că vreau să pun câteva kg în plus. Am slăbit foarte mult în ultima perioadă şi încerc să pun puţină masă musculară”, a declarat pentru G4Media.ro Irina, 26 de ani.

„Când eram mic eram destul de grăsuţ şi am început să fac sală ca să slăbesc. Dar pe parcurs a devenit un hobby şi un stil de viaţă pentru mine. M-a ajutat să devin alt om şi să mă simt mai bine în pielea mea”, ne-a mărturisit Ştefan, 30 de ani.

Pe lângă motivaţiile personale ale celor care aleg să calce pragul unei săli de fitnees, reprezentanţi industriei susţin că şi preţurile abonamentelor joacă un rol important.

„Important este că reuşim să ţinem abonamentele la preţuri bune. Sunt preţuri între 150 şi 250 de lei. Cam în marja asta de preţ poţi să mergi aproape la orice sală din ţară, în condiţiile în care ai acces nelimitat timp de 30 de zile. Nelimitat înseamnă că te poţi duce şi de două ori pe zi dacă vrei. Poţi să facă duş şi ai multe alte facilităţi. La un moment dat ne-am confruntat şi cu un fenomen. Am avut luni bune în Bucureşti când oamenii îşi făceau abonamente la sală doar că vină să facă duş pentru că nu aveau apă caldă. Era o chestie foarte serioasă. Colegii de la recepţii ne spuneam că zilnic înregistrau foarte mulţi clienţi care intrau în sală şi în 15 minute, efectiv după ce făceau duş, ieşeau”, spune Alexandru Lascăr.

În România, densitatea cluburilor este de 0,6 cluburi la 10.000 de locuitori, un nivel similar cu cel din Polonia (0,68), dar mai mic decât în țări precum Spania (0,9) sau Portugalia (1,0). Cu toate acestea, este dificil de comparat piața românească de fitness cu oricare alta din Europa, inclusiv Polonia. În timp ce piața românească urmează de obicei modelele pieței poloneze în alte sectoare (de exemplu, serviciile financiare și comerțul cu amănuntul), în ceea ce privește fitness-ul, fundamentele pieței sunt diferite. În Polonia, clienții și, în consecință, formatele de cluburi, sunt mai degrabă orientate către buget și se concentrează pe funcționalitate, în timp ce în România, clienții sunt mai interesați de oferte premium și se concentrează pe experiența generală (de exemplu, aspectul locației și calitatea echipamentului și a antrenorilor).

Ce spun statisticile oficiale?

De ce fac românii sport (sursa: raport Comisia Europeană)

31% – pentru îmbunătățirea stării de sănătate
26% – pentru relaxare
25% – pentru ameliorarea condiției fizice
22% – pentru a ține sub control greutatea
20% – pentru aspectului fizic

Câți români fac sport (sursa: raport Comisia Europeană)

63% – nu au practicat niciodată un sport
51% – nu au făcut niciodată activități fizice
24% – fac activități fizice în mod frecvent
18% – practică un sport în mod frecvent