G4Media.ro

Finlanda a preluat de la România președinția Uniunii Europene. Printre priorități: Consolidarea…

Finlanda a preluat de la România președinția Uniunii Europene. Printre priorități: Consolidarea statului de drept

Finlanda intenționează să plaseze apărarea statului de drept în centrul președinției ei de șase luni, care începe de la 1 iulie, notează publicația Euobserver, preluată de Rador.

Polonia și Ungaria se află în prim-planul îngrijorărilor legate de statul de drept în UE de mai mulți ani, însă statele membre și instituțiile UE nu au fost în măsură să gestioneze chestiunea astfel încât să obțină rezultate palpabile.

Comisia Europeană a lansat în 2016 așa-zisa procedură de Articol 7 împotriva Poloniei pentru violarea independenței justiției, în vreme ce Parlamentul European (PE) a declanșat aceeași procedură împotriva Ungariei, cerând statelor membre să tragă țara la răspundere pentru derapajul ei în materie de libertăți democratice.

Alimentând și mai mult îngrijorarea în privința statului de drept, cea mai înaltă instanță a UE a declarat luni că reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor de către Polonia încalcă legislația UE – o lovitură pentru guvernul ei naționalist condus de Partidul Lege și Justiție (PiS).

În Consiliul UE, președinția UE e responsabilă cu organizarea întrunirilor privind Articolul 7, însă anterioarele președinții, austriacă și românească, au fost reticente să mărească presiunea asupra Varșoviei și Budapestei.

Guvernul României are propriile sale probleme cu statul de drept, atrăgându-și mustrări din partea Comisiei. Anteriorul guvern de coaliție de dreapta al Austriei a evitat să mărească presiunea politică, întrucât fusese și el criticat pentru includerea unui partid de extrema dreaptă în coaliție.

Finlanda a declarat că va acționa diferit după ce va prelua președinția UE la 1 iulie.

„Dintre multele priorități politice importante, vreau să pun accent pe principiul statului de drept, atât în interiorul Uniunii și al statelor ei membre cât și în cadrul comunității bazate pe reguli a țărilor”, a declarat miercuri presei ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen.

Chestiune existențială

„Un stat membru mic – cum este Finlanda – vede statul de drept ca fiind cel mai important principiu în politica internațională. De fapt, ordinea internațională bazată pe reguli este pentru noi o chestiune existențială”, a declarat Tuppurainen.

„Pentru bunăstarea noastră economică avem nevoie de o ordine internațională multilaterală bazată pe reguli în domeniul comerțului. Pentru securitatea noastră avem nevoie de un sistem geopolitic bazat pe reguli. Este mult mai mult decât neîndoielnic că aceste sisteme sunt conservate”, a precizat ea.

Viitoarea președinție speră să aibă în Consiliu o dezbatere mai structurată în privința statului de drept, care să nu se concentreze exclusiv pe cele două țări central-europene.

Asemenea chestiuni ținând de statul de drept au devenit acum și parte a negocierilor pentru bugetul UE pe termen lung, care vor fi prezidate de Finlanda pe parcursul următoarelor șase luni.

La propunerea Comisiei, UE ar putea îngheța fondurile de coeziune pentru țările care violează statul de drept.

Chestiunea a devenit extrem de contestată în Consiliu, Polonia calificând propunerea de pedeapsă financiară drept o „masivă acaparare de putere”.

Dacă țările vizate de procedură afirmă că ea are motivații politice, statele membre care plătesc la bugetul UE mai mult decât primesc (așa-zișii contribuabili neți) devin tot mai iritate de posibilitatea ca fondurile europene să sprijine guverne care încalcă legislația.

Însă Ungaria și Polonia au afirmat că ar putea respinge bugetul UE, care necesită vot unanim, dacă așa-zisa „condiționalitate” va fi inclusă în el.

Alți diplomați UE au declarat însă că și contribuabilii neți ar putea folosi veto dacă acea condiționalitate nu se va regăsi în buget – un semn de încăpățânare la nivelul ambelor tabere.

Guvernul premierului ungar Viktor Orban a fost acuzat de agenția anti-fraudă a UE, OLAF, de posibile nereguli legate de 35 de proiecte de iluminat implementate în Ungaria și co-finanțate de UE.

Zeci de mii de cehi au demonstrat săptămâna trecută la Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babis și a ministrului său al justiției, acuzați și ei de delapidare de fonduri UE.

Articol de Eszter Zalan / Traducere: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Na, hai c-au rupt-o-n fericire psdeii, ce-si ziceau ei, s-a terminat in sfarsit presedintia Romaniei, las’ ca ne intoarcem noi la oile noastre, si cand colo, ce sa vezi, n-au pace deloc sa stranga si ei sistematic justitia de gat. Va zica, anterioarele doua presedintii, Austria si Romania, au ocolit cu grija situatia statului de drept, dat fiind ca nu-i frumos sa vorbesti de sapun in casa spanzuratului, insa in presedintia Finlandei le zboara puiul cu ata! Dupa cum se pare, mai vine si Timmermans la Comisia Europeana, care nici el nu inghite coruptii, Weber la Parlamentul European cu sustinere totala pentru Codruta Kovesi la EPPO, pe unde or scoate ei camasa sectiei speciale SIIJ, cum sa faca ei s-o tina in functiune mai departe? Hartia de turnesol va fi ccr si decizia vizavi de completele de 3 judecatori la ICCJ pe 3 iulie, si parca in 4 iulie are de discutat ccr contestatiile pe codurile penal si de procedura penala, pline ochi de sobolaniile psd-alde-udmr. Grea viata, ca daca i-a facut mama fara noroc!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.