Financial Times scrie despre declaraţiile lui Cristian Diaconescu / Cererea Moscovei, respinsă de Washington, dar aliaţii se tem că Trump ar putea permite restaurarea fostului bloc sovietic

Rusia a folosit prima rundă de discuţii cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina pentru a cere retragerea forţelor NATO de pe flancul estic al alianţei, declanşând îngrijorare în Europa că administraţia Trump ar putea accepta această solicitare pentru a încheia un acord de pace, relatează Financial Times, invocând declaraţiile consilierului prezidenţial pentru apărare Cristian Diaconescu, transmite News.ro.

Cristian Diaconescu, şeful de cabinet al preşedintelui României şi consilier pentru apărare şi securitate naţională, a declarat miercuri că delegaţia americană a respins cererea Moscovei, dar că nu există garanţii că Washingtonul nu va face, în cele din urmă, această concesie lui Vladimir Putin, notează Financial Times.
 

„Din câte înţeleg, situaţia se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta”, a spus Diaconescu pentru Antena3, referindu-se la criticile aspre ale preşedintelui american Donald Trump la adresa liderului ucrainean şi la concesiile făcute Rusiei chiar înainte de începerea negocierilor. Diaconescu a subliniat că delegaţia rusă prezentă la discuţiile de la Riad la începutul acestei săptămâni „nu a reuşit să convingă americanii” în privinţa unei retrageri NATO şi că vizitele liderilor Marii Britanii şi Franţei la Washington, săptămâna viitoare, vor avea ca scop convingerea lui Trump să nu cedeze acestei cereri.

Cu toate acestea, concesiile făcute recent Moscovei de către administraţia Trump – de la excluderea aderării Ucrainei la NATO până la promisiunea de normalizare a relaţiilor SUA-Rusia – provoacă îngrijorare în rândul guvernelor statelor est-europene aflate pe linia frontului, comentează sursa citată.

Un oficial de rang înalt din regiune a declarat pentru Financial Times că nu este sigur că mesajul lor ajunge la Trump.

„Am informat Washingtonul în detaliu la diferite niveluri, dar nu sunt sigur ce anume ajunge la Trump. Aşadar, riscul şi îngrijorarea rămân că Rusia ar putea duce Washingtonul într-o direcţie greşită prin presiuni în contextul negocierilor privind Ucraina”, a declarat oficialul.

Preşedintele rus Vladimir Putin urmăreşte de mult timp să restabilească sfera de influenţă a Rusiei în Europa de Est, după modelul acordului încheiat între SUA, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial la Conferinţa de pace de la Ialta. Retragerea forţelor NATO din fostele ţări sovietice şi din blocul comunist care au aderat la alianţă la sfârşitul anilor 1990 a fost una dintre principalele cereri ale lui Putin adresate SUA înainte de lansarea invaziei totale asupra Ucrainei în 2022, punctează Financial Times.

Diaconescu a mai afirmat că preşedintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri la Paris cu omologul său francez Emmanuel Macron şi a plecat convins că liderii europeni, în contactele lor cu SUA, vor sublinia necesitatea de a fi implicaţi în orice acord de securitate care afectează regiunea, a declarat Diaconescu, adăugând că situaţia actuală este „extrem de complicată şi gravă”, a adăugat Diaconescu.

Guvernul de la Varşovia insistă că nu are motive să se teamă că Trump va abandona Polonia, dar îşi îndeamnă partenerii europeni să răspundă apelului preşedintelui american de a creşte cheltuielile pentru apărare. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat miercuri că „retragerea trupelor americane este un scenariu pe care Polonia nu îl ia în considerare”. Cu toate acestea, modul în care Trump gestionează negocierile cu Rusia a tulburat politica poloneză înaintea alegerilor prezidenţiale din mai şi îi nelinişteşte pe politicienii de dreapta care s-au declarat de mult timp adversari fermi ai Rusiei şi aliaţi puternici ai Washingtonului.

„Acum este mai mult o Ialtă pentru Ucraina decât pentru Polonia, dar ştim că, dacă Trump poate vinde Ucraina Rusiei, ar putea face acelaşi lucru şi cu statele baltice sau Polonia, din păcate”, a spus Bartosz Rydliński, profesor asistent de ştiinţe politice la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varşovia.

CE AU DECLARAT CRISTIAN DIACONESCU ŞI MINISTRUL DE EXTERNE EMIIL HUREZEANU

Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, că este  ”un moment dramatic” pe plan internaţional, discuţiile ruso-americane putând să schimbe situaţia în orice moment. El a precizat că aşteptările ruşilor ţin de retragerea garanţiilor de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997, astfel încăt România, care a intrat în alianţă după acest moment, să nu mai beneficieze de aceste garanţii de securitate.

”E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoţie, dar problema e extrem de complicată (…) În primul rând, întâlnirea între reprezentanţii Federaţiei Ruse şi cei americani – ce şi-a dorit Rusia? Două aspecte – să ştie dacă va obţine un ascendent pentru a-şi face din SUA un aliat pentru proiecte strategice, politice de tip Yalta. Al doilea aspect, în condiţiile în care nu s-ar realiza aşa, să convingă partea americană pentru generarea unor divizări în relaţia transatlantică”, a declarat, miercuri seară, la Antena 3, Cristian Diaconescu.

Acesta a explicat ce obiectiv au avut ruşii la negocierile cu americanii.

„Aşteptările lor ţin de faptul că, la un moment dat, SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanţiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci, noi, cei intraţi după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanţii de securitate, urmând ca, privind situaţia din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicaţi, ca la Yalta, şi care în mod evident ar duce la recunoaştere unei zone de influenţă a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e exprimarea lor”, a mai declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale.

Ulterior, în declaraţile făcute la alte posturi de televiziune, Diaconescu şi-a nuanţat declaraţiile.

„În 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să îşi retragă garanţiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi statele venite din comunism, care intraserăm în NATO, să nu mai beneficiem de garanţiile de securitate.”, a declarat şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă la negocierile din aceste zile, dintre SUA şi Rusia ar fi existat pe masă această cerere, de a nu mai beneficia garanţiile de securitate din partea SUA şi NATO, Diaconescu a negat, spunând că e vorba de un pachet de negociere din 2022.

„În legătură cu ceea ce se cere, în primul rând nu a fost pe masa negocierii în acest moment. În al doilea rând, în legătură cu garanţii, fiţi sigur că ne uităm foarte atent la acest subiect şi demersurile noastre sunt foarte serioase şi prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenţii”, a afimat el ulterior.

Joi după-amiază, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a spus că nu are date privind împărţirea sferelor de influenţă, la Riad, între americani şi ruşi, el afirmând că încă nu avem concluzii şi nici confirmări, iar România trebuie să facă ceea ce a cerut de la început, şi anume intrarea în procesul de negocieri.