Fast fashion în impas: muncitori epuizați, comenzi reduse și viitor incert în China

Într-o piață zilnică pentru muncitori din Panyu, un sat urban de la periferia orașului Guangzhou, doamna Qiu pare abătută. Caută o fabrică locală care să o angajeze pentru o zi ca să coasă haine – bluze și rochii ieftine care vor fi apoi vândute pe platformele de e-commerce din China sau exportate pentru cumpărătorii din Occident, relatează BoF.

„Întreaga industrie se chinuie, iar acum există tarife vamale mari pentru produsele chinezești din cauza războiului comercial. Mulți clienți străini și-au redus comenzile din China,” spune ea, refuzând să își dea prenumele.

Guangzhou, metropola sudică a Chinei și capitala provinciei Guangdong, este un oraș cu aproape 20 de milioane de locuitori și reprezintă inima vibrantă a industriei globale de modă rapidă. În satele urbane ale orașului, comunități improvizate absorbite în expansiunea metropolei, milioane de muncitori lucrează în ateliere informale pentru a produce haine ieftine.

Într-o fabrică mică și aglomerată, femeile cos lângă grămezi de fuste din tul apretat. În alta, blugi roz destinați vânzării pe site-ul Shein sunt îngrămădiți pe toate suprafețele disponibile.

În fiecare dimineață, muncitorii se adună în piețe informale de muncă, cum e cea din Panyu, în speranța că vor găsi ceva de lucru: să coasă sute de nasturi sau să calce sute de gulere. În funcție de complexitatea sarcinii, câștigă între 1 și 10 yuani pe piesă, lucrând ore în șir în condiții înghesuite.

„Sunt bani munciți cu greu,” spune un muncitor de 60 de ani din Datang, un alt sat urban la 15 km nord de Panyu. La ora 8 dimineața, călca sacouri într-un schimb început cu o seară înainte la ora 23:00. Primea 2 yuani pe sacou.

Peste o duzină de muncitori intervievați de The Guardian au spus că o zi de lucru obișnuită durează între 10 și 12 ore, unii luând o singură zi liberă pe lună.

Deși piața internă de e-commerce a Chinei a crescut în ultimii ani, comenzile din străinătate mențin fabricile în funcțiune. Aproximativ un sfert din cele peste 100 de miliarde de dolari de textile și îmbrăcăminte importate de SUA anul trecut au provenit din China. Guangdong singur a exportat peste 7 miliarde de dolari, potrivit datelor Global Trade & Industry Growth Lab.

În aprilie, fostul președinte american Donald Trump a declanșat un război comercial cu China, crescând tarifele vamale până la 145%. China a răspuns cu măsuri similare, până când cele două țări au convenit o pauză de 90 de zile în luna mai. Cu termenul-limită de 12 august apropiindu-se, muncitorii din Guangzhou se întreabă dacă vor mai putea vinde în continuare în SUA.

În Panyu, Yang Ruiping conduce o mică fabrică de haine specializată în bluze, cu aproximativ 20 de angajați. Aproximativ 30% din comenzile sale merg la export, în special pentru Shein și Amazon, în scădere față de 50% înainte de pandemie. Pauza din războiul comercial i-a mai redus presiunea, dar Yang spune că are „puțină încredere în SUA.”

„Dacă tarifele cresc, trebuie să reducem costurile de producție,” afirmă el. „Dar asta lasă o marjă foarte mică de profit.” Cu salariile deja la limită, Yang spune că pierde bani pentru fiecare bluză vândută. Acceptă în continuare comenzi doar pentru a ține fabrica deschisă.

Shein este omniprezent în Panyu. Compania fondată în China și înregistrată în Singapore a revoluționat industria locală, permițând micilor producători să vândă direct clienților occidentali. Shein plasează comenzi mici, dar frecvente, producând rapid modelele care se vând bine online, un model flexibil care i-a adus succesul.

Potrivit Bloomberg Second Measure, Shein deține aproximativ 50% din piața fast fashion din SUA. Creșterea sa a fost favorizată și de o lacună din legislația vamală americană, care permitea importul fără taxe al produselor cu valoare redusă. În 2022, peste 30% din aceste pachete mici au provenit de la Shein și Temu.

Pe 2 mai, Donald Trump a închis această portiță legală pentru mărfurile din China și Hong Kong. Săptămâna aceasta, a extins interdicția pentru toate țările, astfel că furnizorii nu mai pot evita tarifele prin expedierea prin alte state. Potrivit Reuters, prețurile Shein au crescut cu o medie de 23% între 24 aprilie și 22 iulie.

„Piața americană este volatilă și riscantă,” spune Peng Jianshen, directorul unei fabrici de blugi din Zengcheng. „Când tarifele au crescut brusc, întreaga producție destinată SUA s-a oprit. Nimeni nu a mai avut curajul să continue.”

Experții avertizează că incertitudinea poate afecta și mai mult condițiile de muncă, încurajând angajații să își prelungească și mai mult turele. „Muncitorii din China sunt plătiți la bucată,” explică Li Qiang, fondatorul ONG-ului China Labor Watch. „Așa că muncesc cât pot, cât timp există comenzi.”

Dar patronii din Guangzhou spun că războiul comercial este doar una dintre problemele din industrie. Conflictele globale și consumul slab din China îngreunează orientarea către alte piețe.

Li Jun, patronul unei fabrici de blugi care vinde în Rusia, spune că războiul din Ucraina și mobilizarea clienților săi potențiali au afectat grav afacerile. „Economia nu merge bine nicăieri,” spune el. În trecut exporta 100.000 de perechi de blugi pe lună, peste jumătate către Rusia. Acum abia atinge 30.000–40.000, ceea ce îl ține la limita supraviețuirii.

Deși fabricile din Guangzhou au fost multă vreme motorul economiei chineze, Beijingul își orientează acum sprijinul către industriile de înaltă tehnologie, precum inteligența artificială și semiconductoarele. „Guvernul nu mai susține industriile ușoare și micii producători,” concluzionează Li. „E foarte greu să mai reziști.”