Expert în problemele Vaticanului: Se crează o sudură în dreapta religioasă israeliană și evanghelicii americani/ Acest lucru conferă războiului din Iran un caracter de cruciadă/ Catolicii riscă marginalizarea în Țara Sfântă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Armele pe care le deținem rămân credința și dorința de pace”, au fost ultimele cuvinte rostite în public de părintele Pierre Al-Rahi. Preotul maronit de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Qlayaa, în sudul Libanului, una dintre comunitățile creștine de-a lungul graniței cu Israelul, pe unde trece Linia Albastră a ONU, a fost ucis de focul artileriei israeliene în timp ce salva alți răniți, relatează Euronews, citată de Rador Radio România.

Prezența unui preot paroh creștin într-o regiune din ce în ce mai sfâșiată de conflict vorbește și despre istoria țării, cea a unui pământ care a devenit un loc de întâlnire pentru diferite religii.

După cum a spus Papa Ioan Paul al II-lea, Libanul este descris ca fiind „Mesajul, unde domnește convivialitatea între 18 comunități diferite”. Este şi ţara pe care Papa Leon al XIV-lea a ales-o ca destinație a primei sale călătorii apostolice și de unde însuși Pontiful, îndeplinind dorințele Papei Francisc, a dorit să lanseze mesajul său de pace în Orientul Mijlociu. Sfântul Scaun și Prevost, Papa american, se află, așadar, în fața primei provocări geopolitice importante: un atac în inima celei mai mari enclave creștine din Orientul Mijlociu din partea Israelului, un aliat al SUA.

„Este dezgustător”, au fost cuvintele folosite de cardinalul Blase Cupich care, comentând un videoclip publicat de Casa Albă despre atacul asupra Iranului, a lansat recent o critică usturătoare la adresa Administrației Trump. Cupich nu este doar arhiepiscopul de Chicago, locul de naștere al Papei Leon, ci și una dintre cele mai autoritare figuri a Bisericii în Statele Unite.

Videoclipul, care prezintă atacuri militare asupra Iranului intercalate cu fragmente din filme de la Hollywood, a fost descris de arhiepiscop, deja critic al politicii externe a lui Trump, ca o modalitate lașă de a povesti suferința iranienilor, tratată de guvernul SUA, spune Clupich, „ca un fundal pentru divertismentul nostru, ca și cum ar fi doar un alt conținut de răsfoit, în timp ce așteptăm la coadă la supermarket”.

Uciderea lui Al-Rahi aduce în prim-plan și riscul ca creștinii să abandoneze Orientul Mijlociu. „Nu ne mai temem de acest lucru de astăzi”, a declarat secretarul de stat al Vaticanului, Parolin, pe marginea unui eveniment interreligios. „Este un discurs pe care Sfântul Scaun îl reiterează încontinuu. Marele risc este ca Țara Sfântă și Orientul Mijlociu să rămână lipsite de creștini. Acest lucru ar fi lipsit de sens, deoarece creștinii sunt o parte integrantă a acestei realități.

Războiul, destabilizarea, conflictele, ura crescândă nu favorizează prezența creștinilor. Este un motiv pentru a insista în mod continuu asupra găsirii unor soluții pașnice”, a spus Parolin. Între timp, acum doar câteva ore, ministrul libanez de externe, Youssef Raji, a solicitat medierea Vaticanului pentru a asigura siguranța comunităților creștine din Liban.

Expertul pe probleme ale Vaticanului, Schiavazzi, observă diferența dintre Turcia, Italia și Vatican. „În primele două cazuri”, observă „liderii celor două țări au declarat clar că nu au nicio intenție de a deveni participanți activi la conflict; același lucru nu este valabil și pentru Biserică”. „Pentru Vatican, fie că-i place sau nu, este dificil să rămână astăzi pe margine: Sfântul Scaun este unul dintre actorii acestei crize și nu poate da înapoi”, a explicat Schiavazzi.

„Așa cum a amintit și cardinalul Matteo Zuppi, există deja o primă victimă notabilă: preotul paroh libanez împușcat în timp ce încerca să ajute un bărbat rănit, descris drept martir”.

Potrivit corespondentului Vaticanului, concentrația mare de creștini în regiune este unul dintre factorii care fac în așa fel încât Vaticanul să nu poată ignora ceea ce se întâmplă. „Există, de asemenea, aproximativ 600.000 de persoane strămutate în aceeași zonă”, a explicat Schiavazzi.

„Biserica s-a născut aici; din punct de vedere evanghelic, Libanul a fost vizitat de Iisus. Papa Leon a desemnat acest loc ca o prioritate a pontificatului său, atât de mult încât a dedicat prima sa călătorie acestei regiuni, al cărei sens astăzi pare să fi fost subminat”. „Aici se află cea mai mare enclavă creștină din Orientul Mijlociu”, continuă expertul, „într-o țară în care Constituția încă prevede ca șeful statului să fie un catolic maronit, chiar dacă creștinii nu mai sunt majoritari”.

Atacurile, explică Schiavazzi, „nu fac decât să crească exponențial acest exod, ceea ce ar putea apoi să modifice o dată pentru totdeauna echilibrul de putere în zonă”.

Potrivit lui Schiavazzi, „acest război dezvăluie un fenomen care, deocamdată, trece aproape neobservat, deoarece atenția este concentrată asupra bilanțurilor zilnice ale conflictului”. Se creează o „sudură” între două mișcări fundamentaliste: pe de o parte, cea a dreptei religioase israeliene, care susține Guvernul lui Benjamin Netanyahu; pe de altă parte, cea a evanghelicilor americani, „o componentă influentă în special în statele din sud și în nucleul electoral dur al lui Donald Trump”.

„Ambele”, observă Schiavazzi, „indică acum Iranul ca fiind răul absolut, alimentând o interpretare aproape religioasă a conflictului. Acest lucru conferă războiului un caracter de cruciadă”, afirmă.

În acest context, susține expertul Vaticanului, se naște și o ciocnire între două viziuni ale creștinismului. Pe de o parte, cea evanghelică, aliată cu cel mai radical iudaism religios; pe de altă parte, cea catolică. „Evanghelicii își propun să devină punctul de referință creștin în locurile sfinte”, explică Schiavazzi, „cu riscul de a marginaliza prezența catolică în Țara Sfântă”.

„Papa, însă, a indicat o direcție opusă. În rugăciunea „Angelus” de duminică, a reamintit că nu este momentul pentru conflict între un templu și altul, între noi și ceilalți: Dumnezeu este interesat de cei care caută pacea”.

Rezultatul, concluzionează Schiavazzi, este o dublă presiune asupra prezenței creștine în regiune: în Liban, riscul este dispariția progresivă a creștinilor, în mare parte maroniți, în timp ce în Israel și în locurile sfinte se profilează o încercare de a înlocui prezența catolică cu cea evanghelică.

Strategia Papei Leon a fost până acum să evite o confruntare directă cu Administrația Trump, menținând o prezență publică importantă și lăsând la latitudinea conferințelor episcopale să ia măsuri. „Papa preferă să rămână deasupra luptei politice”, explică Schiavazzi, subliniind că, în această etapă, în primul rând episcopii americani sunt cei care critică deschis Casa Albă.

În Statele Unite, conflictul cu Administrația Trump a escaladat deja. Cardinalii Robert McElroy la Washington, Joseph Tobin la Newark și Cupich la Chicago au semnat un document comun, în care acuză Administrația că pune sub semnul întrebării „rolul moral” al Statelor Unite în lume.

Potrivit lui Schiavazzi, Papa Leon a lăsat până acum Biserica Americană să ia o poziție. „Este o alegere precisă: să continue conferințele episcopale și să păstreze figura Papei ca simbol al unității”, observă. „Cu toate acestea”, adaugă Schiavazzi, „spațiul pentru această strategie se micșorează progresiv”.

Motivul, potrivit expertului, este dublu. Pe de o parte, presiunea internațională pentru ca Papa însuși să intervină direct este în creștere. Pe de altă parte, influența politică și culturală a lumii evanghelice este în creștere în Statele Unite, strâns legate de Trump și din ce în ce mai influente în dezbaterea religioasă și politică.

În acest context, Papa american se află într-o poziție deosebit de delicată. „Trump nu a avut niciodată o problemă în a ataca liderii străini sau chiar pe suveranul pontif, când la conducerea Bisericii Catolice era Papa Francisc”, amintește Schiavazzi, „dar o dispută cu un Papă american ar fi mult mai complicată, chiar și la nivel politic intern”.

Diferența față de pontificatul Papei Francisc este clară. Papa Bergoglio, observă expertul Vaticanului, a adoptat o linie „asimetrică”: mai neutru în ceea ce privește războiul din Ucraina și mult mai explicit în critica sa la adresa războiului din Gaza.

Papa Leon, însă, pare să se îndrepte în direcția opusă. „Pare mai părtinitor în ceea ce privește Ucraina și mult mai precaut în ceea ce privește Orientul Mijlociu”, explică Schiavazzi.
Rămâne, însă, o întrebare deschisă: cât timp va putea Papa să mențină această precauție. „Cu fiecare zi care trece, terenul se îngustează”, concluzionează expertul Vaticanului. „Biserica este implicată direct în această criză, iar presiunea ca Papa să se pronunțe este din ce în ce mai mare”.

Sursa: Euronews/ Rador Radio România/ Traducerea: Oana Avram