Expert: Fluxurile de deșeuri care mergeau anterior în Asia de Sud-Est se îndreaptă acum către România, Bulgaria și Polonia

Pe măsură ce destinațiile tradiționale ale deșeurilor, precum China, își închid porțile pentru gunoiul din UE, statele membre mai bogate ale blocului se uită la cele din est. Rezultatul – o creștere uriașă a poluării cu deșeuri solide și deteriorarea mediului în Europa Centrală și de Est, scrie Emerging Europe, citată de Rador.

Anunțată pentru prima dată în Acordul Verde European din 2019, revizuirea reglementărilor blocului privind transportul deșeurilor, care datează din 2006, este în derulare la Comisia Europeană.

Revizuirea urmărește să faciliteze reciclarea în UE și să îngreuneze transporturile de deșeuri în țări terțe.

Cu toate acestea, deși acest lucru ar putea părea o evoluție pozitivă, experții se tem că un control mai strict asupra transporturilor către destinatari din țări terțe poate duce la o creștere a exporturilor de deșeuri către statele membre din UE.

„UE generează prea multe deșeuri și nu le poate face față. Prin urmare, aceste deșeuri – adesea de calitate proastă – sunt expediate către țări cu salarii mai mici și o protecție a mediului mai slabă, unde provoacă impactul social și de mediu pe care l-am văzut de multe ori în țări precum Turcia, Malaezia sau Indonezia”, spune pentru Emerging Europe Pierre Condamine, ofiţer de politici privind deșeurile, la Zero Waste Europe.

Potrivit Direcției Generale pentru Mediu a Comisiei Europene, UE a exportat 1,5 milioane de tone de deșeuri de plastic, în principal în Turcia, Malaezia, Indonezia, Vietnam, India și China, numai în 2019.

„Cu toate acestea, întrucât exporturile către acele țări din afara UE sunt acum limitate, suntem îngrijorați de faptul că țările bogate care generează cantități mari de deșeuri și le descarcă în țări cu salarii mai mici, precum Polonia, Bulgaria sau România. Fluxurile de deșeuri care mergeau anterior în Asia de Sud-Est se îndreaptă acum către CEE”, explică Condamine.

Cine beneficiază?

Din ianuarie 2021, Direcția Generală aplică trei noi limitări la exportul de deșeuri în afara UE, inclusiv reglementări privind tipul de deșeuri care pot fi exportate, condițiile de export și autorizarea transporturilor.

Regulamentul revizuit prevede că aceleași reglementări se aplică exportului de deșeuri de plastic periculoase sau dificil de reciclat în interiorul frontierelor UE, în timp ce „transporturile intra-UE de deșeuri nepericuloase pentru recuperare vor fi scutite de aceste noi controale”.

Drept urmare, mai mulți membri ai UE din regiunea CEE au cunoscut o creștere a importului de gunoi.

Deși acest lucru este legal din punct de vedere tehnic, s-a constatat că transporturile etichetate ca şi conținând materiale reciclabile conțin deșeuri nereutilizabile și uneori periculoase – un serviciu pentru care companiile occidentale s-au dovedit dispuse să plătească sume considerabile de bani, precum și să coopereze cu grupurile de criminalitate organizată.

„Din păcate, actorii și beneficiarii din spatele acestor practici sunt companiile private, reciclatorii sau brokerii – uneori vânzând pur și simplu transporturile de deșeuri către o altă companie, fără nici măcar să ia în posesie fizică transporturile – acționând din umbră cu multe practici ilegale, cum ar fi etichetarea greșită sau corupția”, spune Condamine.

Problema este cu precădere acută în România. Acolo, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat în aprilie că ministerul său a convenit cu poliția cu privire la o serie de metode de restricționare a accesului anumitor produse în România, de scanare a camioanelor, de a vedea ce conțin și de a compara constatările cu documentele oficiale. „Este o luptă constantă împotriva mafiei, există mai multe grupuri criminale organizate implicate în aceste activități”, spune Barna.

Poliția de frontieră din portul Constanța – Sud Agigea de la Marea Neagră a României a găsit în aprilie mai multe containere încărcate cu gunoi importate ilegal de două organizații cu sediul în și în jurul capitalei București.

Documentația transportului susținea că include doar plastic reciclabil, dar s-a constatat că avea şi lemn, metal și deșeuri periculoase, cum ar fi bateriile. S-a aflat că acele containere au fost stivuite în Germania de o companie belgiană.

În mod similar, Polonia, care primește deja a treia cea mai mare cantitate de deșeuri din Marea Britanie, după Turcia și Malaezia – a înregistrat, de asemenea, o creștere a livrărilor în interiorul UE.

În timp ce Austria, Germania și Italia au fost toate acuzate că nu au făcut suficient pentru a preveni exporturile ilegale către Polonia, Germania a fost originea a 70% din gunoiul care se îndrepta spre Polonia în 2019 și, potrivit partidului de stânga german (Die Linke), în 2018, țara a exportat aproape 250.000 de tone de deșeuri către vecina sa din est.

Tot în 2019, polițiștii din Cracovia, Katowice și Czestochowa au arestat 15 persoane acuzate că fac parte din „mafia deșeurilor”, după ce au fost găsite 2.452 de tone de deșeuri depozitate ilegal în și în jurul celor trei orașe. Acuzații primiseră opt milioane de zloţi (1,9 milioane de euro) pentru serviciile lor, demonstrând cât de profitabilă poate fi industria deșeurilor.

„Principalii autori și beneficiari (exporturile sunt determinate de beneficii economice) sunt companiile de gestionare a deșeurilor din Europa de Vest, care profită de faptul că deșeurile sunt mai ieftine de tratat în Europa de Est și că spaţiul Schengen nu are controale la frontieră. Inspecțiile de mediu sunt, de asemenea, mai puțin stricte în Europa de Est , a declarat pentru Emerging Europe Piotr Barczak, responsabil cu politica deșeurilor la Biroul European de Mediu (EBB).

„Acest lucru se face în cooperare cu companiile individuale care primesc deșeurile. Poate fi folosit în scopuri industriale (o parte din deșeuri pot fi reciclate, în mod legal), dar pot fi, de asemenea, eliminate în mod ilegal. Depozitarea ilegală – fie arderea, fie depozitarea de deșeuri – este mai benefică din punct de vedere economic pentru ambele părți, dar este și dăunătoare pentru mediu”, explică Brarczak.

„În majoritatea cazurilor, deșeurile sunt declarate reciclabile, dar de fapt sunt doar deșeuri și sunt plasate în depozite de deșeuri sau incinerate ilegal”, a declarat pentru Emerging Europe Mihaela Frincu de la Institutul Național Român de Cercetare și Dezvoltare în Chimie și Petrochimie (ICECHIM).

Reglementarea transportului de deșeuri

„Aceasta este o problemă în creștere, dar pe care o putem rezolva, deoarece UE își revizuiește acum reglementările privind transportul deșeurilor și începe să pună în aplicare noul său plan de acțiune pentru economia circulară”, spune Pierre Condamine.

Întrucât aceste reglementări continuă să evolueze și să se schimbe, unul dintre aspectele cheie incluse în cele mai recente revizuiri din iulie este „îmbunătățirea transparenței și trasabilității deșeurilor atât în țările OCDE, cât și în cele care nu sunt membre ale OCDE”, potrivit Interreg Europe, unul dintre instrumentele UE pentru cooperarea politică transfrontalieră.

Cu toate acestea, conform unui document recent trimis la Bruxelles de EBB și Zero Waste Europe, monitorizarea ar trebui să fie doar un aspect al noii legi.

„Calea de urmat [pentru UE] este interzicerea sau limitarea strictă, precum și monitorizarea transporturilor de deșeuri în UE, pentru a se asigura că numai materialul calitativ este expediat”, spune Condamine. „Situația se poate agrava, dar există o soluție: principiul proximității – mai multă investiție în capacitatea locală de compostare și reciclare, achiziții publice mai ecologice pentru materiale reciclate, o mai bună separare a deșeurilor și multe altele.”

„Deplasarea deșeurilor pe distanțe lungi este greșită și departe de obiectivele economiei circulare”, spune Barczak de la EBB.

„Deșeurile ar trebui reduse la sursă și reutilizate și reciclate cât mai aproape posibil, pentru a fi în beneficiul economiei locale și pentru a responsabiliza generatorii locali de deșeuri.”

S-ar putea ca acest lucru să nu pună capăt practicii de transport a deșeurilor peste granițe, dar acest lucru nu este neapărat un lucru rău.

„Ar putea însemna că transferurile aproape de frontieră rămân posibile. În cele din urmă, UE se referă la cooperarea transfrontalieră și de multe ori avem comunități de ambele părți ale frontierei care pot împărtăși aceleași servicii”, conchide el.

Sursa: Emerging Europe/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia