G4Media.ro

Expert: Fluxurile de deșeuri care mergeau anterior în Asia de Sud-Est se…

sursa: facebook/octavian berceanu

Expert: Fluxurile de deșeuri care mergeau anterior în Asia de Sud-Est se îndreaptă acum către România, Bulgaria și Polonia

Pe măsură ce destinațiile tradiționale ale deșeurilor, precum China, își închid porțile pentru gunoiul din UE, statele membre mai bogate ale blocului se uită la cele din est. Rezultatul – o creștere uriașă a poluării cu deșeuri solide și deteriorarea mediului în Europa Centrală și de Est, scrie Emerging Europe, citată de Rador.

Anunțată pentru prima dată în Acordul Verde European din 2019, revizuirea reglementărilor blocului privind transportul deșeurilor, care datează din 2006, este în derulare la Comisia Europeană.

Revizuirea urmărește să faciliteze reciclarea în UE și să îngreuneze transporturile de deșeuri în țări terțe.

Cu toate acestea, deși acest lucru ar putea părea o evoluție pozitivă, experții se tem că un control mai strict asupra transporturilor către destinatari din țări terțe poate duce la o creștere a exporturilor de deșeuri către statele membre din UE.

„UE generează prea multe deșeuri și nu le poate face față. Prin urmare, aceste deșeuri – adesea de calitate proastă – sunt expediate către țări cu salarii mai mici și o protecție a mediului mai slabă, unde provoacă impactul social și de mediu pe care l-am văzut de multe ori în țări precum Turcia, Malaezia sau Indonezia”, spune pentru Emerging Europe Pierre Condamine, ofiţer de politici privind deșeurile, la Zero Waste Europe.

Potrivit Direcției Generale pentru Mediu a Comisiei Europene, UE a exportat 1,5 milioane de tone de deșeuri de plastic, în principal în Turcia, Malaezia, Indonezia, Vietnam, India și China, numai în 2019.

„Cu toate acestea, întrucât exporturile către acele țări din afara UE sunt acum limitate, suntem îngrijorați de faptul că țările bogate care generează cantități mari de deșeuri și le descarcă în țări cu salarii mai mici, precum Polonia, Bulgaria sau România. Fluxurile de deșeuri care mergeau anterior în Asia de Sud-Est se îndreaptă acum către CEE”, explică Condamine.

Cine beneficiază?

Din ianuarie 2021, Direcția Generală aplică trei noi limitări la exportul de deșeuri în afara UE, inclusiv reglementări privind tipul de deșeuri care pot fi exportate, condițiile de export și autorizarea transporturilor.

Regulamentul revizuit prevede că aceleași reglementări se aplică exportului de deșeuri de plastic periculoase sau dificil de reciclat în interiorul frontierelor UE, în timp ce „transporturile intra-UE de deșeuri nepericuloase pentru recuperare vor fi scutite de aceste noi controale”.

Drept urmare, mai mulți membri ai UE din regiunea CEE au cunoscut o creștere a importului de gunoi.

Deși acest lucru este legal din punct de vedere tehnic, s-a constatat că transporturile etichetate ca şi conținând materiale reciclabile conțin deșeuri nereutilizabile și uneori periculoase – un serviciu pentru care companiile occidentale s-au dovedit dispuse să plătească sume considerabile de bani, precum și să coopereze cu grupurile de criminalitate organizată.

„Din păcate, actorii și beneficiarii din spatele acestor practici sunt companiile private, reciclatorii sau brokerii – uneori vânzând pur și simplu transporturile de deșeuri către o altă companie, fără nici măcar să ia în posesie fizică transporturile – acționând din umbră cu multe practici ilegale, cum ar fi etichetarea greșită sau corupția”, spune Condamine.

Problema este cu precădere acută în România. Acolo, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat în aprilie că ministerul său a convenit cu poliția cu privire la o serie de metode de restricționare a accesului anumitor produse în România, de scanare a camioanelor, de a vedea ce conțin și de a compara constatările cu documentele oficiale. „Este o luptă constantă împotriva mafiei, există mai multe grupuri criminale organizate implicate în aceste activități”, spune Barna.

Poliția de frontieră din portul Constanța – Sud Agigea de la Marea Neagră a României a găsit în aprilie mai multe containere încărcate cu gunoi importate ilegal de două organizații cu sediul în și în jurul capitalei București.

Documentația transportului susținea că include doar plastic reciclabil, dar s-a constatat că avea şi lemn, metal și deșeuri periculoase, cum ar fi bateriile. S-a aflat că acele containere au fost stivuite în Germania de o companie belgiană.

În mod similar, Polonia, care primește deja a treia cea mai mare cantitate de deșeuri din Marea Britanie, după Turcia și Malaezia – a înregistrat, de asemenea, o creștere a livrărilor în interiorul UE.

În timp ce Austria, Germania și Italia au fost toate acuzate că nu au făcut suficient pentru a preveni exporturile ilegale către Polonia, Germania a fost originea a 70% din gunoiul care se îndrepta spre Polonia în 2019 și, potrivit partidului de stânga german (Die Linke), în 2018, țara a exportat aproape 250.000 de tone de deșeuri către vecina sa din est.

Tot în 2019, polițiștii din Cracovia, Katowice și Czestochowa au arestat 15 persoane acuzate că fac parte din „mafia deșeurilor”, după ce au fost găsite 2.452 de tone de deșeuri depozitate ilegal în și în jurul celor trei orașe. Acuzații primiseră opt milioane de zloţi (1,9 milioane de euro) pentru serviciile lor, demonstrând cât de profitabilă poate fi industria deșeurilor.

„Principalii autori și beneficiari (exporturile sunt determinate de beneficii economice) sunt companiile de gestionare a deșeurilor din Europa de Vest, care profită de faptul că deșeurile sunt mai ieftine de tratat în Europa de Est și că spaţiul Schengen nu are controale la frontieră. Inspecțiile de mediu sunt, de asemenea, mai puțin stricte în Europa de Est , a declarat pentru Emerging Europe Piotr Barczak, responsabil cu politica deșeurilor la Biroul European de Mediu (EBB).

„Acest lucru se face în cooperare cu companiile individuale care primesc deșeurile. Poate fi folosit în scopuri industriale (o parte din deșeuri pot fi reciclate, în mod legal), dar pot fi, de asemenea, eliminate în mod ilegal. Depozitarea ilegală – fie arderea, fie depozitarea de deșeuri – este mai benefică din punct de vedere economic pentru ambele părți, dar este și dăunătoare pentru mediu”, explică Brarczak.

„În majoritatea cazurilor, deșeurile sunt declarate reciclabile, dar de fapt sunt doar deșeuri și sunt plasate în depozite de deșeuri sau incinerate ilegal”, a declarat pentru Emerging Europe Mihaela Frincu de la Institutul Național Român de Cercetare și Dezvoltare în Chimie și Petrochimie (ICECHIM).

Reglementarea transportului de deșeuri

„Aceasta este o problemă în creștere, dar pe care o putem rezolva, deoarece UE își revizuiește acum reglementările privind transportul deșeurilor și începe să pună în aplicare noul său plan de acțiune pentru economia circulară”, spune Pierre Condamine.

Întrucât aceste reglementări continuă să evolueze și să se schimbe, unul dintre aspectele cheie incluse în cele mai recente revizuiri din iulie este „îmbunătățirea transparenței și trasabilității deșeurilor atât în țările OCDE, cât și în cele care nu sunt membre ale OCDE”, potrivit Interreg Europe, unul dintre instrumentele UE pentru cooperarea politică transfrontalieră.

Cu toate acestea, conform unui document recent trimis la Bruxelles de EBB și Zero Waste Europe, monitorizarea ar trebui să fie doar un aspect al noii legi.

„Calea de urmat [pentru UE] este interzicerea sau limitarea strictă, precum și monitorizarea transporturilor de deșeuri în UE, pentru a se asigura că numai materialul calitativ este expediat”, spune Condamine. „Situația se poate agrava, dar există o soluție: principiul proximității – mai multă investiție în capacitatea locală de compostare și reciclare, achiziții publice mai ecologice pentru materiale reciclate, o mai bună separare a deșeurilor și multe altele.”

„Deplasarea deșeurilor pe distanțe lungi este greșită și departe de obiectivele economiei circulare”, spune Barczak de la EBB.

„Deșeurile ar trebui reduse la sursă și reutilizate și reciclate cât mai aproape posibil, pentru a fi în beneficiul economiei locale și pentru a responsabiliza generatorii locali de deșeuri.”

S-ar putea ca acest lucru să nu pună capăt practicii de transport a deșeurilor peste granițe, dar acest lucru nu este neapărat un lucru rău.

„Ar putea însemna că transferurile aproape de frontieră rămân posibile. În cele din urmă, UE se referă la cooperarea transfrontalieră și de multe ori avem comunități de ambele părți ale frontierei care pot împărtăși aceleași servicii”, conchide el.

Sursa: Emerging Europe/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Nu inteleg de ce UE nu face centre de ardere pentru deseuri 🙂 Cu filtre si toate cele. De ce trebuie sa fie tigania asta ?

    • Merge pentru deseurile obisnuite, dar alea ce ajung la noi sunt din cele contaminate cu tot felul de chestii toxice, poluante, care nu pot fi arse.
      Poate ca s-ar putea apela la mecanismele UE, un infringement pe chestiuni de mediu pentru statele care permit entitatilor proprii sa „exporte” deseuri periculoase fara sa aiba garantia ca la destinatie sunt tratate de firme autorizate. Un indicator ar fi pretul in acte al deseurilor. E imposibil sa tratezi ecologic deseuri periculoase la pretul pentru care acestea ajung la noi.

  2. Nu nus expert dar ziceam imediat ce China a spus pas deseurilor, initial doar celor plastice apoi tuturor, ca ele vor ajunge la „cei mai prosti din curtea scolii”.

  3. Mafia deșeurilor din Romania face milioane de euroi,otrăvesc țară și poporul iar ei ,,fug,,din țară în paradisuri curate.monaco,Elveția,

  4. Romania ar putea castiga multi bani din deseuri dar ecomarxistii nu vor.

    • Tu esti bombardierule? Vezi ca ne dai de gol cu mafia noastra cu tot.

  5. Asa mai vedem si noi adevarata fata si ipocrizia Germaniei (si a celor din Vest). Ei fac colectare selectiva la gunoaie dar le trimit sa le ingroape in alte tari. Ei au lupta sa reduca emisiile de CO2 si se impun taxe aberante dar deseurile lor sunt arse la cateva sute de km departare. Ei ne dau lectii de iecologie dar nu mai au un urs in padurile lor de 200 ani (si nu vor in ruptul capului sa repopuleze cu ursii oferiti de Ro…)
    Traiasca UE! Si Germania in particular.
    PS Ce nu a reusit ala cu mustata au reusit cu ajutorul UE

  6. Cât timp tot lanțul economic modern presupune ca la final un gunoi să fie ascuns undeva sub preș (că se cheamă depozitare pe câmp în China, România, Elveția sau înaltul atmosferei prin ardere), să nu ne mirăm dacă umanitatea nu are decât de pierdut pe termen lung (încălzire globală, ape otrăvite, aer poluat,etc)
    Singura soluție este ca tot ceea ce producem să poată fi reciclat 100%. Iar dacă nu se reciclează/recupereaza, atunci să nu se producă. Asta dacă vrem să mai existăm ca ființe vii peste mii de ani.

  7. Sunt mandru ca sunt roman, imi iubesc tara mai mult ca orice. De aia aduc deseuri. Sa aiba toti fratii mei romani de toate. Sa nu aibe lipsuri.

  8. CO2 este hrana plantelor care elibereaza oxigenul in urma fotosintezei (CO2+apa+lumina). Absenta sau diminuarea emisiilor de CO2 inseamna moartea plantelor, implicit a sursei de oxigen necesara vietii umane si a regnului animal ceea ce, in final, conduce la moartea fiintelor vii (ceea ce se pare ca se urmareste prin propaganda isterica nefondata stiintific privind diminuarea/eliminarea emisiilor de CO2).

    Occidentalii cred in lozincile privind CO2 fiindca n-au auzit de fotosinteza. Noi, romanii, am invatat la scoala despre fotosinteza. Desertificarea planetei s-ar realiza exact prin reducerea emisiilor de CO2, deoarece plantele ar muri in lipsa hranei lor.

    • Hahaha. Buna asta. Deci daca aducem emisiile nivelul pre-industrial mor plantele? In conditiile in care va dura mii de ani sa fie absorbit ce am emis deja? Tu te auzi ce spui? Dar cum au supravietuit saracele plante atatea milioane de ani fara emisiile noastre industriale?

      Conform teorei tale acum 200 de ani nu existau plante pe tot pamantul, si nici animale, ca n-aveau cum sa traiasca fara emisiile de CO2 industriale.

    • Iata efectul Dunning Kruger in actiune. Cu cat e mai prost un om cu atat se crede mai destept. Pai bai Fotosinteza, pe principiul asta ar trebui sa te bagam si pe tine sub apa, ca doar ai nevoie de apa. Absenta apei ar duce la moartea ta.

      Mai bine taceti din gura daca nu va duce capul.

  9. 1. De unde rezulta excesul de CO2 emis, astfel incat sa ai caderea morala si stiintifica de a afirma ca „dureaza mii de ani sa fie absorbit CO2 deja emis”?

    2. In epoca pre-industriala (din cele mei vechi timpuri, o data cu Pamantul) au existat emisii de CO2 din eruptiile vulcanice (sper ca nu negi existenta muntilor vulcanici). O singura eruptie vulcanica emite mai mult CO2 decat orice activitate umana din cele mai vechi timpuri pana in prezent. Iar eruptii vulcanice au fost foarte multe (nimeni nu stie cate, insa sunt marturie muntii). Iti las bucuria de a descoperi (iti dau ca indiciu scrierile vechilor civilizatii, fara a-ti nominaliza autorii – special pentru a te directiona catre cultura, descoperire si logica) nivelul CALCULAT inca din antichitate al emisiilor unui vulcan.

    3. Vlad este doar indus in eroare si directionat in comportamente facile, insa este inteligent si sigur are potential spre a depasi plafonarea. De tine, Andrei, imi pare rau. Nu vei avea vreodata capacitatea de a te informa si de a face conexiuni logice. Tu vei functiona intotdeauna doar prin lozinci.