G4Media.ro

EXCLUSIV Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene: Sunt urgente refacerea legilor justiției…

EXCLUSIV Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene: Sunt urgente refacerea legilor justiției și consolidarea cadrului pentru combaterea corupției

Refacerea legilor justiției, dar și stabilizarea și consolidarea cadrului de combatere a corupției sunt ”urgențele” pe care Comisia Europeană le transmite autorităților române în cadrul consultărilor privind raportul privind statul de drept, arată într-un interviu pentru G4Media Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei Europene și Comisar european pentru Valori și Transparență.

Oficialul european mai spune că România trebuie să remedieze urgent problemele create în justiție în perioada 2017- 2019 pentru ca MCV să fie închis.

În ceea ce privește mass-media, Věra Jourová anunță că executivul european va propune două inițiative dedicate: o recomandare adresată statelor membre de a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor, precum și o inițiativă privind combaterea abuzului de procedură privind procesele care au ca scop reducerea la tăcere a presei libere.

  • Interviul integral cu Věra Jourová:

Rep: Când va fi publicat de către Comisia Europeană  raportul privind statul de drept referitor la România?

Věra Jourová: În prezent, monitorizăm diverse aspecte privind sistemul judiciar și statul de drept în România, prin intermediul a două mecanisme.

În primul rând, există raportul privind mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), care monitorizează progresele înregistrate în privința anumitor aspecte specifice ale reformei justiției și ale cadrului anticorupție, de la aderarea României la UE.

Nu vă pot indica încă o dată specifică pentru publicarea raportului de anul acesta. Pregătirile pentru raport sunt în desfășurare și includ, ca de obicei, discuții cu diferite părți interesate.

În al doilea rând, colaborăm și cu autoritățile române pentru a pregăti cea de a 2-a ediție a raportului anual privind statul de drept, care include toate statele membre. Acest raport este mai amplu și se referă la sistemul judiciar, la combaterea corupției, la pluralismul mass-mediei și la alte aspecte legate de sistemul de control și echilibru instituțional. Raportul se va adopta în luna iulie 2021. În acest context, se dorește promovarea discuțiilor cu privire la chestiunile legate de statul de drept în rândul tuturor statelor membre și identificarea problemelor înainte ca acestea să apară. L-aș numi un instrument preventiv care sperăm că va conduce inclusiv la o mai bună înțelegere comună a importanței statului de drept în toate țările UE. De aceea vizitez România, deși numai virtual, de această dată.

Rep: Care sunt principalele dumneavoastră preocupări în cazul României în ceea ce privește statul de drept și sistemul judiciar?

Věra Jourová: Preocupările noastre le sunt bine-cunoscute tuturor celor care urmăresc aceste chestiuni. Dacă ar fi să numesc doar câteva aspecte în privința cărora este important să se ia măsuri urgente, acestea ar fi: să se refacă legile justiției, astfel încât acestea să asigure eficiența și independența sistemului judiciar, și să se stabilizeze și consolideze cadrul privind combaterea corupției.

Aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că sistemele de justiție bune sunt nu doar importante pentru cetățenii României, ci reprezintă și o problemă europeană. UE este o comunitate de drept bazată pe încredere reciprocă. Judecătorii români sunt și judecători europeni care pun în aplicare legislația UE. De aceea, aceste chestiuni dobândesc din ce în ce mai multă importanță pe agenda europeană, nu numai pe cea a Comisiei, ci și pe cea a Parlamentului European și a Consiliului.

Rep: Guvernul român a anunțat că se așteaptă ca MCV să ia sfârșit anul acesta. Este posibil?

Věra Jourová: Este și obiectivul nostru să punem capăt mecanismului de cooperare și verificare, astfel încât România să poată trece la monitorizare numai în cadrul mecanismului care se li aplică tuturor statelor membre, cum ar fi raportul anual privind statul de drept, pe care l-am menționat deja.

În privința MCV, regulile sunt foarte clare. Putem închide acest mecanism odată ce obiectivele de referință vor fi fost îndeplinite. Sunt pe deplin conștientă că, de la aderarea sa la UE, România a înregistrat progrese impresionante în numeroase domenii, inclusiv privind sistemele de justiție. De asemenea, provin dintr-o țară care a aderat la UE cu doar 3 ani înaintea României, deci înțeleg nu numai eforturile autorităților, ci și pe cele ale cetățenilor și ale companiilor. Țin să subliniez că vedem și apreciem toate aceste aspecte.

Din păcate, s-au produs și evenimente care au însemnat un pas înapoi în acest sens, ca urmare a evoluțiilor din perioada 2017- jumătatea anului 2019. Trebuie să remediem urgent această situație.

Iată de ce discut cu autoritățile române. Comisia este pregătită să sprijine acest proces și să coopereze în mod constructiv în vederea îndeplinirii obiectivului propus.

Rep: Săptămâna aceasta vă întâlniți cu înalți demnitari români. Care sunt cele trei aspecte principale pe care le veți aborda în timpul discuțiilor dumneavoastră?

Věra Jourová: Am menționat deja MCV și statul de drept. Voi discuta aceste chestiuni cu parlamentul național, precum și cu prim-ministrul României.

Contez, de asemenea, pe o dezbatere privind redresarea în urma pandemiei de COVID-19. Aș dori să discut despre oportunitățile de finanțare din partea UE în cadrul viitoarelor planuri naționale de reziliență și redresare, care ar putea include și finanțare pentru digitalizarea justiției și sprijinirea multor alte sectoare care au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19.

Un alt subiect îl reprezintă o dezbatere mai amplă cu privire la modalitățile de protejare a democrației în UE, în conformitate cu acțiunile prevăzute în Planul de acțiune pentru democrația europeană, care cuprinde aspecte importante precum protejarea alegerilor de interferențe externe, combaterea dezinformării și consolidarea rolului mass-mediei ca gardian al democrațiilor.

Rep: V-ați exprimat public împotriva amenințărilor la adresa libertății presei în Ungaria, Polonia și Slovenia. Ce va face Comisia Europeană în acest sens?

Věra Jourová: Parlamentul European a organizat recent dezbaterea cu privire la situația din aceste trei țări, dar, de fapt, situația mass-mediei se deteriorează în majoritatea statelor membre, dacă nu în toate.

Mass-media nu este doar un sector economic, ci și un pilon important al democrației și al statului de drept. Însă, în același timp, mass-media se confruntă cu o criză economică, care a început cu mult înainte de pandemie. Mai mult ca niciodată, este momentul să sprijinim activitatea mass-mediei, nu să-i impunem sarcini sau presiuni suplimentare. Este exact ceea ce a propus Comisia. În decembrie am prezentat, pentru prima dată în istorie, o abordare cuprinzătoare privind mass-media.

Permiteți-mi să subliniez în special două inițiative pe care le vom prezenta anul acesta: o recomandare adresată statelor membre de a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor, precum și o inițiativă privind combaterea abuzului de procedură privind litigii — mă refer la așa-numitele „cazuri SLAPP” (strategic lawsuits against public participation), acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice. De foarte multe ori, se recurge la amenințări și procese fără temei pentru a se reduce la tăcere mass-media liberă. De asemenea, vom lua măsuri pentru a spori transparența privind identitatea proprietarilor de mijloace de informare în masă și publicitatea politică.

Rep: Cum evaluați situația mass-media din România?

Věra Jourová: Am evaluat situația mass-mediei în fiecare țară, în raportul din 2020 privind statul de drept. În ceea ce privește România, raportul a concluzionat că garanțiile juridice relevante privind libertatea și pluralismul mass-mediei sunt în vigoare în România. Dar raportul a remarcat, de asemenea, că există și unele probleme. Pot menționa aici aspecte legate de punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului legislativ existent. Autoritatea de reglementare a mass-mediei audiovizuale nu dispune de resursele necesare pentru a-și îndeplini pe deplin sarcinile. Iar mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece, în general, nu există garanții juridice specifice pentru independența editorială, în afară de o anumită autoreglementare la nivel de redacție sau de editori.

Acest lucru arată că există încă aspecte care pot fi îmbunătățite și dorim să utilizăm dialogul constructiv pornind de la raportul privind statul de drept pentru a le aborda.

Cred, de asemenea, că mass-media din România, în special platformele independente mici, ar putea resimți impactul economic al pandemiei. Este valabil în multe state membre. Din acest motiv, analizăm modalitățile prin care putem sprijini astfel de actori din mass-media prin finanțare din partea UE.

Rep: Atât dumneavoastră, cât și Comisia Europeană, ați primit critici din partea Parlamentului European pentru că nu s-a utilizat noul mecanism de protecție a fondurilor UE. De ce nu îl folosiți?

Věra Jourová: Îl folosim. Anul trecut, după negocieri îndelungate, atât Parlamentul, cât și liderii europeni din cadrul Consiliului European au convenit asupra unui buget și a unui fond de redresare mai mari ca oricând. Au convenit, de asemenea, ca acest nou mecanism fără precedent să protejeze bugetul UE și interesele financiare ale UE împotriva încălcărilor statului de drept. Sunt foarte mulțumită că dispunem de acest nou instrument, care se aplică de la 1 ianuarie 2021. Deoarece este o situație atât de inedită, lucrăm la elaborarea unor orientări pentru a stabili mai în detaliu aspecte legate de aplicarea regulamentului. Este o activitate importantă menită să asigure aplicarea echitabilă, transparentă și previzibilă a regulamentului. Două țări, Polonia și Ungaria, au contestat legalitatea mecanismului în fața Curții Europene de Justiție. Dorim să ținem seama, în orientările noastre, de hotărârea Curții cu privire la această cauză, odată ce va fi emisă; prin urmare, vom aștepta mai întâi punctele de vedere ale Curții înainte de a putea declanșa măsuri în cadrul acestui nou mecanism. Acest mod de lucru este în conformitate cu concluziile liderilor europeni reuniți în cadrul Consiliului European din decembrie 2020. Dar nimic nu se pierde, în prezent colectăm materiale și, dacă vom constata că avem un caz în conformitate cu regulamentul, vom declanșa acest mecanism.

Nota redacției: Interviul a fost realizat via e-mail. Sursa foto: Comisia Europeană

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Legile în acest domeniu înseamnă și Răspunderea magistratilor și confiscarea extiinsă

  2. Spuneti-le si liberalilor si marionetelor puse de Predoiu si Iohannis sefi la parchete.

  3. Tovarasa Jourova…justitia voastra progresist-stangista nu este justitie…

  4. Věra Jourová cere mafiotilor romani sa-si faca justitie si stat de drept…

  5. Věra Jourová-tarfa tembela care l-a presat pe dl. titi sa fabrice „procurorul european” scapat de sub autoritatea ministrului roman al justitiei(scrie prin constitutie,a noastra,ei nu au).probabil e machidoanca.

  6. A 15 a mia oara: ce anume vor astia schimbat la loc?
    Citesti interviul si nu intelegi nimic.
    O gramada de text pe principiul sa fie bine sa nu fie rau. Vor sa fie cum era. Pentru numele lui dumnezeu…ce? Ce anume din legile justitiei?
    Legile justitiei insemnand cele 3 legi de organizare? De mai bine de 3 ani se toaca despre legile justitiei la modul vag, fara a preciza ce nu le convine.
    Oricum toata lumea tipa independenta justitiei dar nimeni nu vrea sa lase din mana numirile absolut politice de sefi de parchete mari si ICCJ către CSM .
    Mai putin prapadita aia de SIJ , singura care e destinata prin lege sa aiba sef prin concurs.
    In conditiile in care CSM e pur decorativ despre ce vorbim?

  7. Doamnă Jourová,
    Vă rugăm frumos să nu mai acordați interviuri la ore atât de matinale, întrucât postacii Ciumei Roșii au ochii cârpiți de somn și nu se pot concentra la indeplinirea obligațiilor contractuale, adică la improșcarea cu noroi a UE/CE!

    • In afara de vorbe goale si de „constatari”, UE nu mai poate sa faca nimic. Tov. Jurova (bulgaroaica, culmea!) isi justifică si ea din cand in cand salariul nesimțit. Nimic mai mult. Putea fi oricine in locul ei care sa acorde interviul.

    • Nani…, nani…, puiu’ ma…, tatii…!
      PS. Jourová e bulgăroaică cum sunt fără de păcat.. !

    • …eu…

    • Are si UE trolii ei…ce sa-i faci. In fine, cehoaica…dar dupa nume pare din Bulgaria.

  8. Scuala-te Stelica! Pana acum esti mâna moartă! Pare ca te-a asimilat sistemul!

  9. „Statul cel mai corupt are cele mai multe legi”

  10. Văd că sunt prea mulți cărora nu le convin întărirea legilor împotriva corupției.
    O fi chiar beneficiarii (au și timp pt postări și comentarii)

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.