INTERVIU Sociologul Barbu Mateescu: Marea nevoie a ”diasporei muncitorești” care l-a votat pe Simon este schimbarea / Ei percep România într-o dezagregare masivă / Cum gândește ”diaspora sofisticată” a lui Nicușor Dan / PLUS: Cât mai rezistă în funcție premierul Ilie Bolojan? 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

”Diaspora muncitorească” care a votat cu George Simion la prezidențiale vrea în continuare o ”schimbare pe scară largă” a României, pe care o percept într-o ”dezagregare masivă”, în timp ce ”diaspora sofisticată” care a votat cu Nicușor Dan susține măsurile de reformă ale guvernării Bolojan, a declarat sociologul Barbu Mateescu într-un interviu pe G4media.ro.

Observațiile sale se regăsesc și într-o amplă cercetare realizată în diaspora românească din mai multe state europene initulată ”Diaspora Neascultată”. Mateescu este de părere că premierul Bolojan va mai rezista în caz că mai trebuie adoptate măsuri nepopulare de reformă, iar dacă nu poziția sa este în pericol. Pe de altă parte, sociologul susține că PSD nu a reușit să rupă procente de la AUR prin strategia de a se comporta la guvernare ca un partid de opoziție.

Redăm mai jos integral interviul cu sociologul Barbu Mateescu

Dan Tăpălagă: Discutăm cu sociologul Barbu Mateescu despre un studiu foarte interesant, realizat de IRES în parteneriat cu Fundația Konrad Adanaer, despre ”Diaspora neascultată”. Ați discutat Barbu Mateescu cu români din diaspora, i-ați ascultat și ați ajuns la câteva concluzii foarte interesante. Prima, citez ”apariția unui partid de stânga care să-și asume apărarea intereselor părții mai sărace a României și implicit a diasporei muncitorești ar avea un impact extrem de defavorabil asupra viitorului AUR”,  spuneți în studiu, nu PSD. De ce un partid de stânga ar amenința AUR, care e un partid extremă dreaptă?

Barbu Mateescu: Electoratul AUR din diaspora, care este în bună măsură compus din oamenii care l-au votat pe George Simion turul doi alegerilor prezidențiale, are câteva subiecte de interes. Și unul dintre ele este o intervenție mult mai puternică a statului în economie. Statul este văzut drept un potențial angajator, un actor de încredere pe piața economică și acest lucru vine la pachet cu o puternică preferință pentru redistribuirea bogăției în societatea românească.

Dan Tăpălagă: Deci un fel de Robin Hood. Luăm de la bogați și dăm la săraci. Ăsta este electoratul AUR, spuneți, din diaspora?

Barbu Mateescu: Din diaspora. E discutabil în ce măsură lucrurile stau la fel și în țară. Dar nu cred că lucrurile sunt foarte diferite, întrucât electoratul AUR din diaspora și în genere, oamenii din diaspora, ei nu sunt dincolo de un zid al Berlinului. Ei se întorc în țară, cei mai mulți dintre ei de cel puțin două ori pe an. Sunt foarte la curent cu ceea ce se întâmplă în România. Deci mulți dintre ei, de altfel, petrec șase luni în România pentru munci temporare, deci locuri de muncă temporare, după care găsesc o oportunitate în străinătate, pleacă un an se întorc din nou. Deci nu, nu există așa o demarcare puternică între țară și diaspora.

Dan Tăpălagă: Vorbim de votanții George Simion.

Barbu Mateescu: În principal de votanții George Simion. Deci există câteva reflexe foarte puternice de de stânga. Acuma cum se leagă asta cu viziunea AUR și cu ideologia AUR?

În primul rând, în România, mai ales din cauza național-comunismul lui Ceaușescu, se întrepătrund foarte mult discursurile de extremă stânga și extremă dreapta. Noi nu am avut un comunism ultimii 25 de ani foarte corect din punct de vedere ideologic ci mult impregnat de idei ilegionare și așa mai departe. Și în al doilea rând, există și o disponibilitate foarte mare a votanților dezamăgiți, debusolați, disperați să treacă cu vederea foarte multe lucruri din discursul politicienilor, atâta timp cât găsesc acele elemente care au semnificație pentru ei. De exemplu, marea nevoie din punct de vedere politic, a oamenilor care l-au votat pe pe Simion în diaspora este schimbarea și poate revenim.

Dan Tăpălagă: Schimbarea cui? Schimbare a întregii clase politice, schimbarea partidelor cu alte partide. Despre ce schimbare vorba?

Barbu Mateescu: O schimbare cât se poate de largă. Coordonatele sale nu sunt foarte relevante atâta timp cât ea este vastă și motivul pentru care îi doresc schimbarea este că România pe care ei o văd, România în care s-a născut, România pe care o vizitează, este o Românie pe care ei o percep și poate că și este, de altfel, într-o dezagregare masivă: demografică, economică, socială.

Ei se uită la localitatea rurală din Vechiul Regat în care s-au născut, la orașul mic sau municipiul de dimensiuni ceva mai mici în care și-au trăit viața până să plece în diaspora și sunt extrem de dezamăgiți de ce se întâmplă. Pot să compare cu nivelul de trai al oamenilor din țara, din occident în care trăiesc și simt că nevoia de schimbare este foarte mare. Și acest lucru se este foarte bine cuprins și de cine a votat în turul doi în țară, pe George Simion. Vorbim în special de oameni din județele cu o viață economică un pic mai restrânsă, din Muntenia, Moldova și, în cazul Transilvaniei, Hunedoara.

Dan Tăpălagă: Vorbim despre diaspora neascultată. Cine sunt votanții lui George Simion dacă ar fi să le faceți profilul, după ce ați discutat cu atât de mulți oameni din Germania, din Austria, din Italia, din Spania, din Marea Britanie?

Barbu Mateescu: În primul rând, sunt oameni care știu că lor nu li se de atenție, nu li se de atenție de autoritățile județene, nu li se de atenție de coaliție de guvernare de până acum. Sunt oameni care știu că nu se investește în școli pentru copiii lor.

Dan Tăpălagă: I-ați spus diaspora muncitorească  votanților lui George Simion. De ce?

Barbu Mateescu:  Pentru că ei sunt, în principal sau aproape totalitate oameni care au ocupații, care nu necesită calificare foarte înaltă, cu venituri foarte mici. Nu am găsit, deși există, desigur, dar nu am găsit printre votanții lui Simion de tur doi absolvenți de facultate. Care în diaspora sunt în genere oameni cu venituri mult peste medie.

”Ei se simt condamnați la diaspora”

Dan Tăpălagă:  Trecem acum la votanții lui Nicușor Dan din diaspora. Cu ce se deosebesc aceștia de votanții lui George Simion? Care ar fi principala diferență dintre cele două tipuri de electorat?

Barbu Mateescu:  În primul rând, vorbim despre o altă atitudine apropos de faptul că ei se află în diasporă. Votanții lui Nicușor Dan, printre care se află și oameni din diaspora muncitorească și oameni cu o calificare foarte înaltă, sunt în genere sau aproape în totalitate mulțumiți de faptul că viața lor în diaspora, are cordonatele pe care le are. Se simt apreciați și de asemenea ei când se se duc în țară, ei remarcă, observă diferența care a apărut între ei înșiși și comunitatea pe care au lăsat-o în urmă, care are o mentalitate mai învechită, presiunea socială este mult mai mare în localitate de unde au pornit.

Prin contrast, votanții lui George Simion vorbesc la persoana întâi plural despre România, deși foarte mulți dintre ei petrec 90% din an și asta de ani de zile în diaspora. Sunt se identifică foarte mult cu oameni din țară și, de asemenea, aproape în totalitate ei nu se simbine în diaspora. Se simt discriminați fie de localnici, fie de alți migranți și în genere, ei au plecat pentru că nu și-au găsit locuri de muncă în localitatea sau în județul de unde provin.

Dan Tăpălagă: Deci, au plecat din România, dar au rămas cu mintea în România.

Barbu Mateescu: Da, și cu inima în România. Și ei n-au vrut să plece. Ei se simt surghiuniți, am spus eu în în concluzie, un pic mai dramatic, deși nimeni n-a rostit cuvântul ăsta. Da, asta e un fel de concluzie. Ei se simt condamnați la diaspora.

Dan Tăpăalagă: Pe când ceilalți, votanții lui Nicușor Dan?

Barbu Mateescu: Votanți lui Nicușor Dan, își asumă într-un fel faptul că ei sunt în diaspora. Nu au aceeași o relație atât de puternică cu țara, nu au același imbold, ca să spun așa, pentru a se auto-identifica cu cei din România.

Dan Tăpălagă: Nu e o tragedie pentru ei plecarea atât de mare cum este pentru votanții lui George Simion, înțeleg.

Barbu Mateescu: Pentru nimeni nu este plăcut să fi plecat. Cred că mulți din oamenii care au plecat și sunt fericiți că au plecat, nu mai votează. Nu mai pot fi recrutați pentru cercetări. Cred că asta, de exemplu, se întâmplă cu o mare parte din diaspora americană. Sunt foarte mulți oameni care au plecat și și-au găsit deja alt făgaș și pentru care România nu este foarte relevantă. Dar nu cu ei am vorbit. Am vorbit cu oameni care au votat și deci care mai au un un nivel de implicare.

Dan Tăpălagă: Din discuțiile cu votanții președinte lui Nicușor Dan ce credeți, câtă răbdare vor mai avea ei cu un președinte care și-a început ezitant primul mandat, nu a reușit să obțină rezultate notabile în prima jumătate de an. Prin urmare, câtă răbdare vor mai avea acești alegători?

Barbu Mateescu: Este o întrebare la care e foarte greu să se dea un răspuns. Și aici cred că rol important îl vor avea și crizele în desfășurare. De exemplu, această cercetare, din nefericire, s-a finalizat exact înainte de criza demarată de documentarul Recorder cu privire la sistemul de justiție.

Dan Tăpălagă: Deci undeva în toamna anului trecut.

Barbu Mateescu: A avut loc în perioada octombrie-decembrie. Dar s-a terminat exact înainte de acel documentar. Un prim test în ochii opiniei publice pentru președinte nu a putut fi măsura de această cercetare și cred că peste un an-doi vom putea vedea cum stau lucrurile.

Dan Tăpălagă: Există spațiu pentru un partid conservator de tip european în România? Dacă ați vorbit la început de partide stânga care ar pune în pericol AUR, întrebarea e dacă un partid conservator de tip european, despre care președintele, dacă vă mai amintiți a fi vorbit la un moment dat că ar fi posibil.

Barbu Mateescu: Ideologia are importanța ei, dar până la un punct. Sunt niște lucruri care primează mult mai mult decât ideologia. Și important este acest partid conservator cum se va poziționa față de inegalitățile din societate. Am vorbit mai devreme despre cele economice care înfurie pe votanții lui Simion, inegalitățile în drepturi dintre cetățenii obișnuiți și elită, protipendadă, bugetarii de lux înfurie pe toată lumea.

Și aici, ceea ce spun votanții lui Nicușor Dan și votanții lui Simion este foarte greu de distins. Uneori apar mici diferențe de vocabular, dar furia este identică. Sunt niște și niște elemente care au ajuns în epoca în care trăim să aibă importanță mai mare. De exemplu, toată foarte multă lume s-a concentrat pe conținutul ideologic al mesajelor lui Călin Georgescu în 2024.

Dar pentru a înțelege de ce el a avut succes în special în diaspora și are succes și acuma și fenomene similare vor avea impact și în viitor, trebuie să înțelegem că el întotdeauna începea și cred că își începe intervențiile lăudând audiența, spunând publicului lui sunteți minunați, sunteți incredibili, sunteți niște patrioți fără pereche. El vorbea cu niște oameni, cei de care vorbeam la început, cărora nimeni nu le-a adresat un cuvânt de laudă, poate cu excepția părinților, care pentru prima dată se simțeau valorificați. Acest gen de aspect, care este psihologic, a ajuns să conteze mai mult în epoca în care suntem decât conțintul ideologic.

Dan Tăpălagă: Studiul ”Diaspora neascultată” l-ați realizat așadar, cam la un an de la anularea alegerilor și întrebarea e dacă valul așa-zis suveranist, dacă simpatia pentru Călin Georgescu, pentru George Simion s-a diminuat, a rămas constantă sau chiar a crescut în diaspora?

Barbu Mateescu: În diaspora, această emoție este în continuare foarte puternică și motivele sunt foarte simple. Din perspectiva oamenilor care l-au simpatizat pe Călin Georgescu, în 2024 și a început de 2025 nu s-a schimbat practic nimic, cu excepția faptului că au apărut taxe și impozite noi.

Coaliția de guvernare are acuma în plus pe USR. Nicușor Dan nu are un profil foarte diferit din punct de vedere politic sau comunicațional față de Iohannis și deci nemulțumirile lor au crescut un pic. Călin Georgescu joacă e un rol important din punct de vedere psihologic pentru a echilibra cumva pe acești oameni.

Când ei se uită la comunitatea lor, la scena politică, la viața lor în diaspora peisajul este foarte sumbru. Tristețea domină, depresia, supărarea, pesimismul. Și atunci cumva este nevoie de ceva care să echilibreze lucrul ăsta, o lumină foarte puternică. Și aici este o parte din din atractivitatea pe care o manifestă pentru acești oameni Călin Georgescu El este și un mijloc de a înmagazina, de a depozita emoțiile pozitive. Undeva ele trebuie să ducă.

”Maurul și-a făcut datoria, Maurul poate să plece”

Dan Tăpălagă: Am sesizat că nu ați făcut deloc referire în studiu la premierul Bolojan. De ce nu l-ați măsurat în diaspora?

Barbu Mateescu: Am discutat cu oamenii despre guvernare, și aici egalitatea e foarte simplă. Într-o oarecare măsură, oamenii se gândesc la partidele care compun coaliția de guvernare. Altfel guvernare egal Bolojan și cheia de lectură este foarte banală. Cei care îl susțin pe Nicușor Dan spun este bine, face reforme, este foarte sănătos ce se întâmplă. Cei care îl antipatizează pe Nicușor Dan punctează creșterile de taxe și impozite, precum și tot felul de taxe și impozite noi, cumva ridicole. Deci este cheia de lectură a lui Ilie Bolojan este foarte clar conectată, corelată cu opțiunea politică.

Dan Tăpălagă: Bun, chiar dacă nu l-ați măsurat, o să vă întreb cât credeți că mai rezistă în funcție premierul Bolojan, pentru că avem tensiuni evidente în coaliția de guvernare și mai există o realitate economică dură și o nemulțumire socială în creștere.

Barbu Mateescu: Aici cred că deja intrăm într-un fel de analiză politică. Întrebarea este în ce măsură Ilie Bolojan a terminat măsurile de austeritate. Dacă răspunsul este da, s-au încheiat, atunci probabil că este în pericol. Dacă încă mai sunt niște măsuri care trebuie luate și din ceea ce știu despre deficit, mai trebuie luate niște măsuri, el trebuie lăsat să ducă povara acestor măsuri. Nu cred că există un politician PSD sau din PNL care să vrea să ia puterea și să continue măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan. Deci sunt niște variabile aici, care este ceva mai mai concrete.

Dan Tăpălagă: Putem interpreta atacurile PSD și a unei grupări din PNL, gruparea dizidentă din PNL, ca o încercare de a se așeza mai bine la masa negocierilor, având în vedere că în aceste zile se negociază cel puțin trei chestiuni importante unu, bugetul, doi șefii serviciilor secrete, trei șefii parchetelor. Putem să le punem într-o ordine aleatorie. Dar, sunt trei teme mari pe masă.

Barbu Mateescu:  Acuma sunt niște lucruri cumva diferite aici, deși interesele pot fi comune și poate exista chiar colaborarea. Cred că este în logica partidelor clasice din România ca PNL să pregătească o conducere post-Bolojan precum reclamele la detergenți, mai curat, mai dalb, mai proaspăt, mai alb, noul PNL – fără Bolojan. Și aici există un pic de de energie și un pic de de de pregătire.

Dan Tăpălagă: De ce l-ar schimba?

Barbu Mateescu: Pentru că partidul a învățat foarte mult experiența Boc. Ambele părți, și PDL, și PNL-ul au învățat din experiența Boc și din nevoia de a schimba garnitura chiar devreme. Deci probabil începutul lui 2027,  nu pe ultimele luni.

Dan Tăpălagă: Deci un premier care ia măsuri nepopulare la asta vă referiți.

Barbu Mateescu: Da, Maurul și-a făcut datoria, Maurul poate să plece Și probabil că într-un scenariu normal, Ilie Bolojan s-ar întoarce în Bihor și ar putea să își continue acolo cariera, dar partidul va continua cu o garnitură nouă.

Dan Tăpălagă: Dar o carieră politică la vârf, chiar dacă nu mai este premier, o vedeți posibilă în cazul Ilie Bolojan?

Barbu Mateescu: Nu și motivul interesant este că reformele acestea …lumea nu poate identifica reforme, altele decât cele având de-a face cu mărirea taxelor și impozitelor. Dacă existau și alte tipuri de reforme Bolojan putea fi un erou, putea fi Băsescu la primul mandat. Dar nu pătrunde în societate ideea că s-ar face și altceva. Și unul din lucrurile pe care le întreb în spațiul puterii este: dar ce face acuma guvernarea? Și mi se spune face multe. Ei bine, nu comunică nimic, dacă face acele lucruri sau nu au impact în societate. Dar vorbeam despre această tabără din PNL, acolo lucre sunt mai clare.

PSD încearcă să joace un joc destul de amuzant, încearcă să fie la putere, să țină bugetarii de lux în funcții, să aibă un control foarte puternic asupra instituțiilor statului. Și de altfel, oameni din guvern spun PSD-ul în spatele ușilor închise este un partener foarte acceptabil. Și în același timp încearcă să joace și rolul de opoziție.

Din ceea ce știu, față de momentul parlamentarilor, PSD a pierdut procente, nu a câștigat. Deci, acest joc duplicitar nu este foarte dătător de  rezultate până în acest moment. Vom vedea cum evoluează lucrurile, dar aici deja discuția devine devine foarte complicată.

Dan Tăpălagă:  O singură întrebare pe subiect, o mică profeție dacă vreți. Va reuși să reziste Ilie Bolojan până la finalul mandatului și să facă rotativa cu PSD sau va fi schimbat din funcție? Mai bine zis, PSD și o parte din PNL vor reuși să impună schimbarea lui din funcție mai repede?

Barbu Mateescu: Răspunsul la întrebare depinde cine va fi persoana care își va asuma guvernarea pentru niciun an Pentru că eu nu cred că Sorin Grindeanu va ceda din anii săi unei alte persoane. Și se leagă cumva și de ce discutam mai devreme. Câte măsuri mai trebuie încă luate? Câte măsuri cu cu impact social foarte mare mai trebuie, mai trebuie realizate? Deci, aici s-ar putea ca frenezia aceasta PSD să aibă de-a face mai mult cu ceea ce se întâmplă în sondaje, unde nu stau bine. Ei n-au reușit să mănânce din scorul AUR cu toată această activitate.

Dan Tăpălagă: Și continuă să scadă?

Barbu Mateescu: Din ceea ce știu, lucrurile s-au stabilizat cumva. Dar ei sunt sub scorul de la parlamentare. Asta este indubitabil. Mai ales că pentru cine se uită cu mare atenție la sondaje, scorul din sondaj al PSD, care acuma este semnificativ sub 20% nu include diaspora, care va vota la parlamentare.

Deci, cred că acolo este o mică problemă de strategie și dificil pentru pentru PSD, care na, este atașat emoțional de AUR. Practic este unul din rarele cazuri din Europa când un partid vrea să fuzioneze într-o dispariție într-un alt partid, vrea să se topească în alt partid și na, încercarea de a se menține totuși la putere.

Dan Tăpălagă: Deci nu riscați o predicție? Rezistă? Ilie Bolojan sau nu rezistă?

Barbu Mateescu: Cred că suntem într-un moment al istoriei când lucurile se-ntâmplă foarte repede. Adică, ca să iau un exemplu rapid, în urmă cu câteva zile, președintele Statele Unite, Donald Trump, și-a stricat iremediabil relațiile cu un bazin fundamental pentru Partidul Republican și anume deținătorii de arme, spunând în mod repetat că omul care a fost împușcat în Minneapolis era vina lui pentru că avea o armă la el, ceea ce este o blasfemie pentru cei votați republicani. Cine și-ar fi imaginat că poate să spună așa ceva Donald Trump? Cine și-ar fi imaginat că acei oameni acum încep să se întrebe oare domnul Trump este omul pe care îl vreau președinte?

Deci nemulțumirile sociale sunt foarte mari deocamdată. Ceea ce atenuează mult impactul lor este că cine suferă cel mai mult oamenii cu veniturile cele mai mici. Și aceștia sunt în locuri unde este foarte greu să protestezi. În rural, în orașe foarte mici nu sunt vizibili. Orașele mari ale României care atrag atenția mass-media, unde există fizic spațiu pentru protest, nu suferă atât de mult.

Dan Tăpălagă: Vom vedea cum se termină această criză, mini-criză politică, ea pare abia la început. Vă mulțumesc mult pentru discuție. A fost sociologul Barbu Mateescu. Am discutat despre studiul Diaspora neascultată și despre temele la zi din actualitatea românească. Mulțumesc încă o dată.