EXCLUSIV Rapoarte oficiale despre momentele de groază și revoltele românilor din străinătate după închiderea urnelor: Refuzul Guvernului și al BEC de a prelungi votul după ora 21 ”a pus într-un grav pericol integritatea corporală” a oamenilor din ambasade și din secții de votare

G4Media a intrat în posesia a patru informări transmise la două zile după votul din 26 mai de ambasadorii și consulii României din Cipru, Danemarca, Luxemburg și Italia către centrala ministerului de externe, președinție și cancelaria primului ministru.

Oficialii statului român atrag atenție că refuzul Guvernului și al BEC de a prelungi votul și după ora 21.00 a generat tensiuni majore, care ”au pus în pericol intergritatea fizică” a oamenilor din ambasade și secțiile de vot. Unele informări oficiale menționează clar că momentul închiderii votului la ora 21 a reprezentat un momen extrem de dificil: ”au inceput sa forteze intrarea, năvălind în secție și amenințând membrii comisiei ca nu vor fi lasati sa iasa vii de acolo” sau ”un moment nu critic, ci de-a dreptul îngrozitor pentru membrii birourilor de votare”.

Din toate cele patru informări oficiale rezultă următoarele:

• Numărul cetățenilor care au venit să voteze a fost mult peste europarlamentarele din 2014 sau parlamentarele din 2016. În plus, votarea pe liste suplimentare și cu trei buletine de vot a îngreunat mult procesul de votare.
• Numeroși ambasadori și consuli au cerut prelungirea orei de votare peste ora 21, dar a fost respinsă de BEC.
• Cu toate acestea, s-a permis  intrarea in curtea ambasadei a oamenilor care asteptau la coada deja de 3-4 ore pentru a putea vota.
• Închiderea sistemului de comunicare pe tabletă după ora 21 a generat tensiuni majore, cei aflati deja în curțile au în clădirile ambasadelor au început să se manifeste violent față de personalul din secțiile de vot

Cele mai relevante pasaje din informările transmise în țară de diplomații români

• Informare oficială despre situația din Limassol, Cipru: ”La ora 21,00 situatia a scapat de sub control, au inceput sa forteze intrarea, năvălind în secție și amenințând membrii comisiei ca nu vor fi lasati sa iasa vii de acolo. Până la sosirea poliției, timp de 5-7 minute, s-au trăit momente de groază, atât de către membrii comisiei, cât și de către oamenii surprinși înăuntru cu copii și care, se aflau în imposibilitatea de a ieși din secție”
• ”Consideram ca situatia creata prin refuzul factorilor de decizie din tara de a permite continuarea procesului de vot pentru cei prezenti in incinta sectiilor de votare a pus intr-un grav pericol atat integritatea corporala a membrilor ambasadei si observatorilor din secțiile de votare, cat si integritatea ambasadei.”
• Informare oficială despre situația din Luxemburg: ”La ora 20.25, preşedintele secţiei de votare a ieşit pe terasa de deasupra intrării în ambasadă, însoţit de un poliţist, le-a arătat şi citit cetăţenilor decizia BEC şi a încercat să le spună că, în aceste condiții, programul secţiei de votare se va închide la ora 21.00. Cei de afară au început să huiduie, să scandeze „Hoţii!” şi „Vrem să votăm!”, să se înghesuie pentru a forța intrarea în Ambasadă, iar unii chiar au aruncat cu sticle de apă/suc către preşedinte.”
• Informare oficială despre situația din Copenhaga, Danemarca: În încercarea de a detensiona situația, m-am aflat în mijlocul cetățenilor care așteptau să voteze de 7-8 ore la secția de votare de la Copenhaga. Dacă în mare parte a zilei aceștia au fost pașnici și răbdători, la finalul zilei au fost extrem de nemulțumiți și scandau diverse lozinci (injurii greu de reprodus, lozinci antiguvernamentale, lovituri în ușile Ambasadei etc.). Apreciez că organizarea secției de votare la Ambasadă a înverșunat cetățenii mai mult decât în cazul celorlalte secții de votare organizate în locații ʺneutreʺ.
• Informare oficială despre situația din Trieste, Italia: ”La ora 20:55 (aproximativ) la secțiile de votare din orașele Vicenza, Pordenone, Padova, Verona, Treviso, au fost introduși/au intrat în sală (sub o presiune infernală) sute de alegători pentru a putea vota imediat după orele 21:00. În mod inexplicabil tabletele nu au mai putut fi utilizate începând cu orele 21:25 (aproximativ). Comunicarea acestui aspect votanților a reprezentat un moment nu critic, ci de-a dreptul îngrozitor pentru membrii birourilor de votare. Menționez amenințări, injurii, bruscări proferate la adresa colegilor din secțiile Vicenza, Padova, Verona, Pordenone și Valeggio sul Mincio.”
• ”Din păcate, inclusiv președintele și membrii acestei secții s-au confruntat cu amenințări verbale și fizice, mergând practic până la sechestru. În calitate de șef de misiune, ce înțeleg să port întreaga răspundere, am solicitat imperativ forțelor de ordine apărarea în exclusivitate a integrității fizice a membrilor secțiilor de votare din Pordenone, Vicenza, Verona, Padova, Treviso și Valeggio sul Mincio. Menționez că nu s-au înregistrat abordări radicale ale reprezentanților Chesturii, de tip “pronto intervento”, ci doar asigurare perimetrală.”

DOCUMENTELE PE LARG

• Informarea transmisă pe data de 28 Mai în centrala MAE, la Administrația Prezidențială și la cancelaria primului-ministru de însărcinatul cu afaceri al României în Cipru, Daniela Sezonov Țane:
  

”Avand in vedere ca, la sfarsitul acestui an, vom avea de organizat alegerile prezidentiale, precum si dificultatile si riscurile foarte mari carora le-am avut de facut fata la scrutinul din 26 mai, va transmitem experienta colectivului Ambasadei Romaniei la Nicosia si propuneri pentru ameliorarea proceselor electorale viitoare.

1. Pentru alegerile europarlamentare din R. Cipru am solicitat deschiderea a 3 sectii de votare, respectiv in Nicosia, la Ambasada, precum si in orasele Limassol si Pafos, pe langa primariile municipale. (Pentru comparatie, la alegerile europarlamentare din 2014, la Limassol au fost la vot 147 de persoane si a mai fost deschisa o sectie de votare, la Nicosia).

Prezenta la vot, la Nicosia, a fost covarsitoare, inca inainte de deschidere se formase coada in fata ambasadei, care a crescut rapid la cateva sute de persoane, care au asteptat in medie intre 4 si 5 ore pentru a putea vota (din spusele celor din comunitate, aici nu a fost inregistrata niciodata o astfel de prezenta la vot).

In jurul orei 17, cand am vazut numarul mare de oameni care asteptau sa voteze (i-am estimat la aproximativ 400 de persoane), am cerut prin intermediul Secretarului General al MAE prelungirea orei de inchidere a sectiei.

Intr-un interviu acordat in jurul orelor 17.00 de domnul ministru Meleșcanu, acesta a precizat ca, inaintea orei de inchidere a sectiilor, pot fi acceptati sa voteze toti cetatenii romani care se aflau, in acel moment, in curtea ambasadelor sau consulatelor.

Avand in vedere decizia BEC, de a nu prelungi orele de votare la anumite sectii din diaspora care au inregistrat foarte mare afluenta de alegatori, precum si insistenta oamenilor de a li se permite sa voteze, tensiunile ridicate si riscul ca acestea sa degenereze, am decis sa permitem intrarea in curtea ambasadei a restului oamenilor care asteptau la coada deja de 3-4 ore (aproximativ 150-200 de persoane).

Din pacate, la orele 21.30 sistemul de comunicare electronica pe tableta si sistemul SMPV a fost intrerupt. In ciuda telefoanelor date in Centrala MAE si la STS de catre seful sectiei de votare de la Nicosia si de catre seful de misiune, NU s-a acceptat redeschiderea sistemului.

O parte din persoanele care asteptau la coada au acceptat sa plece, exprimandu-si dezamagirea fata de modul organizarii scrutinului si reprosandu-ne ca impiedicam oamenii sa voteze. O alta parte, un grup de aproximativ 100 de persoane, majoritatea barbati dintre care cativa in stare avansata de ebrietate, au refuzat sa iasa din curtea ambasadei, incepand sa scandeze sloganuri anti PSD si anti ambasada, „rusine sa va fie” etc.

Misiunea noastra are un gard din bare de fier forjat de aproximativ 1.20m (care poate fi sarit cu usurinta) si tot parterul din pereti de sticla groasa securizata, (inclusiv usile de la intrarea principala). Dupa ce am inchis usile de la intrarea principala, acestia au inceput sa loveasca cu pumnii si picioarele si sa forteze deschiderea sau spargerea acestora, proferand injuraturi si amenintari (exista si inregistrari video ale momentelor de groaza prin care am trecut).

Trei barbati, membri ai comisiei de vot, impreuna cu sefa misiunii, au sustinut usile din interior, impiedicand spargerea acestora. In situatia data, am telefonat la Politie care a trimis un echipaj de urgenta (in aproximativ 5-7 minute). Cand a ajuns Politia, tensiunea era la paroxism si usile ambasadei aproape de a ceda. Multimea urla si profera amenintari la adresa noastra.

Daca ar fi intrat probabil ca ne-ar fi batut pe toti mar sau chiar mai rau. Din fericire, Politia a trimis si o echipa de scutieri pentru protectia misiunii; am fost sunata de seful Politiei cipriote, Kypros Michaelides si de catre adjunctul acestuia, precum si de un diplomat de serviciu de la MAE cipriot (intre orele 22.30-23.00), care mi-au promis intreg sprijinul in caz de nevoie.

2. O situatie similara a fost inregistrata la Limassol unde coada era intinsa pe 200 de metri, cu o grosime de 4-5 persoane. Ritmul de lucru pentru membrii comisiei a fost neintrerupt, facandu-se eforturi supraomenesti pentru a se putea vota intr-un numar cat mai mare.

Începând cu orele 19.00 președintele secției de votare (Mirela Ciocoiu, secretar-contabil al ambasadei, insarcinata in 7 luni) a început să vorbeasca cu ei in speranta ca se va prelungi programul de votare, prevenindu-i ca exista posibilitatea sa nu apuce sa voteze toti, pentru a gestiona cu calm situatia si intr-un mod civilizat.

Menționăm că am avut si o firma de securitate angajată pentru a preveni orice tensiuni. La ora 21,00 situatia a scapat de sub control, au inceput sa forteze intrarea, năvălind în secție și amenințând membrii comisiei ca nu vor fi lasati sa iasa vii de acolo. Până la sorirea poliției, timp de 5-7 minute, s-au trăit momente de groază, atât de către membrii comisiei, cât și de către oamenii surprinși înăuntru cu copii și care, se aflau în imposibilitatea de a ieși din secție.

3. Consideram ca situatia creata prin refuzul factorilor de decizie din tara de a permite continuarea procesului de vot pentru cei prezenti in incinta sectiilor de votare a pus intr-un grav pericol atat integritatea corporala a membrilor ambasadei si observatorilor din secțiile de votare, cat si integritatea ambasadei.

De asemenea, apreciem ca unul din principalele motive ale blocajului sectiilor de votare l-a constituit procedeul de vot extrem de complicat prin dublarea eforturilor de intocmire a listelor suplimentare cu prea multe date personale ale alegatorilor (4 persoane au scris in permanenta, de la ora 7 pana la orele 21.30, liste cu datele personale ale alegatorilor, facand basici la degete). Numele, CNP-ul si semnatura fiecarui votant ar fi trebuit sa fie suficiente.

O comisie din doar 6 oameni la ambasadă (al 7-lea a renuntat in ultimul moment, neputand fi inlocuit) și 7 la Limassol a trebuit sa faca fata unui flux de circa 2000 de persoane (fara a-i numara pe cei care au abandonat, sprea seara, asteptarea, realizand ca nu vor putea vota), reusind sa permita unui numar de peste 1000 de persoane in fiecare sediu sa voteze in 14 ore si jumatate. Daca se folosea doar inregistrarea pe tableta si verificarea / colectarea declaratiei pe proprie raspundere ca persoana nu a mai votat si in R. Cipru, s-ar fi evitat durata foarte mare de asteptare a celor veniti sa voteze si am fi dublat, cel putin, numarul de votanti.

Precizez ca, vreme de aproape 24 de ore (pana la inchiderea procesului de vot, numararea voturilor si redactarea proceselor verbale), membrii sectiilor de votare de la Nicosia, Limassol si Pafos/din cele trei sectii de vot nu au mancat aproape nimic, abia reusind sa bea apa.

4. Avand in vedere numarul mare de cetateni romani din Cipru (estimat la 40.000, din care au putut sa voteze la 26 mai circa 3000 de persoane) precum si aceasta experienta extrem de dificila pentru toata lumea, care se putea incheia tragic, apreciem ca pentru alegerile prezidentiale din luna noiembrie, (cu potential de a atrage cu mult mai multi votanti) va trebui, daca se mentine actualul sistem de vot:
crescut numarul de sectii de vot din Cipru (probabil cate 2 in Larnaca, Nicosia si Limassol si 1 in Pafos si Paralimni);
crearea unei proceduri ultra simplificate de vot (care sa nu permita fraudele, dar care sa evite si dublarea eforturilor celor din sectiile electorale);
cresterea alocatiilor pentru zilele de vot si zilele de pregatire, pentru a putea atrage voluntari din comunitatile romanesti (si a nu ne mai baza, aproape in exclusivitate, pe personalul ambasadei si membri de familie). Dupa aceasta experienta, membrii ambasadei si ai familiilor lor implicati au spus ca NU vor mai face vreodata parte din comisiile de votare.
o alta solutie ar fi crearea de comisii electorale duble/fiecare centru de votare (una de la orele 6.00 la orele 16.00 si alta de la orele 16.00 pana la finalizarea procesului, in primele ore ale diminetii urmatoare – in medie 10 ore/echipa)

Subscriem la propunerea domnului ambasador Emil Hurezean, de creare a unui sistem de vot modern, fie electronic, fie prin corespondenta (cu eventuala obligatie de inregistrare prealabila a votantilor).”

• Informarea transmisă pe data de 28 Mai în centrala MAE, la Administrația Prezidențială și la cancelaria primului-ministru de ambasadorul României la Luxemburg, Lilian Zamfiroiu:

”Pe teritoriul Luxemburgului a fost organizată, ca şi în cazul tuturor proceselor electorale precedente, o singură secţie de vot, la sediul Ambasadei României (2 rue de Pulvermühl, L-2356, Luxembourg).

Decizia de înfiinţare a unei singure secţii a fost luată, conform instrucţiunilor primite, pe baza mai multor criterii, dintre care le-am considerat cele mai relevante pe cele referitoare la dinamica prezenței cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în Marele Ducat, prezenţa la vot la scrutinele anterioare (când toate persoanele care s-au prezentat la ambasadă au putut vota, inclusiv la alegerile prezidențiale din anul 2014) și faptul că Ambasada nu a primit din partea comunităţii româneşti din Luxemburg nicio solicitare de a înfiinţa secţii de vot suplimentare pentru scrutinele din 26 mai 2019. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că la momentul în care MAE a solicitat misiunilor diplomatice să formuleze propuneri cu privire la numărul secţiilor de votare, acesta viza doar alegerile europarlamentare. Decizia ulterioară, de a organiza simultan referendumul a schimbat cu totul datele problemei.

Secţia de votare din cadrul Ambasadei a funcţionat cu numărul maxim de membri permis de legislaţia în vigoare. La aceştia s-a adăugat şi întreg personalul administrativ şi angajat pe plan local al Ambasadei, care, în mod voluntar, a asistat colegii din cadrul secţiei de vot pentru a fluidiza cât mai mult posibil procesul electoral.

Toţi cei implicaţi în gestionarea procesului de vot au susţinut un ritm neîntrerupt de lucru, de la ora 7.00 până la închiderea secţiei de votare, nepărăsind postul nici măcar pentru a mânca – poate, doar un minut–două, în cazul extrem al unei necesități fiziologice. Cei 6 membri ai comisiei au completat non-stop listele suplimentare și au asigurat funcţionarea continuă a celor 5 cabine de vot existente.

Au fost utilizate 6 ştampile cu menţiunea VOTAT şi au fost adresate alegătorilor tot timpul sfaturi şi rugăminţi de a se grăbi, pentru a diminua cât mai mult timpul de aşteptare al celor de afară. Chiar şi în aceste condiţii, numărul foarte mare de alegători a excedat capacităţile umane şi fizice de lucru ale membrilor comisiei de vot.

Principala dificultate a rezidat în faptul că prezenţa la vot a fost cu mult peste aşteptări şi estimări. Specificitatea Luxemburgului ţine de faptul că NU cetăţenii români rezidenţi în Luxemburg au aglomerat procesul de vot, ci cetăţenii români veniţi din zonele limitrofe Marelui Ducat (aşa-numita Mare Regiune), din Franţa, Belgia şi, îndeosebi, Germania. Ambasada, pe baza faptului că prestează în mod cotidian servicii consulare şi pentru cetăţenii români din FR, BE şi DE (chiar dacă nu sunt îndeplinite cerințele articolelor 6 și 7 ale Convenției de la Viena privind relațiile consulare!), a preconizat că printre alegători vor fi şi români din aceste ţări, însă fenomenul a luat proporţii nebănuite şi a depăşit de departe orice predicţie.

Din discuţiile cu cetăţenii care aşteptau la rând, am aflat că cei mai mulţi dintre aceștia au venit din Germania, chiar de la distanţe impresionante, aspect care nu credem că putea fi prevăzut dinainte („s-au terminat buletinele de vot unde am fost în Germania şi am venit la Luxemburg”).

A existat chiar o mobilizare a șoferilor de TIR, care au venit să voteze în Luxemburg („sunt parcările pline de TIR-işti care au venit să voteze”). Menţionăm că au sosit şi autocare cu oameni veniţi la vot, tot din Germania. Aşadar, principala dificultate a provenit din afluxul extrem de mare de români dinspre ţările învecinate, mai ales Germania. Această situaţie trebuie înţeleasă şi în contextul în care, pe o rază de 200 de km în jurul Luxemburgului NU a existat nicio altă secţie de votare, care să poată constitui o alternativă viabilă pentru românii din regiune, secţia din Luxemburg rămânând singura lor opţiune.

Încă de la primele ore ale dimineţii, dinaintea deschiderii urnelor, a devenit clar că interesul românilor pentru participarea la vot va fi mare. Deja, la ora 7.00, câteva zeci de persoane aşteptau în faţa secţiei de vot începerea votului. În primele câteva ore după deschiderea secţiei, procesul de vot s-a desfăşurat normal, însă spre orele 11.00 au început să sosească tot mai mulţi alegători, care la început au făcut coadă în faţa clădirii, apoi aceasta s-a îngroşat pe mai multe rânduri, sfârşind prin a se întinde pe durata după-amiezii pe circa 700 de metri şi a umple întreaga piaţă publică din faţa Ambasadei și chiar mai departe, câteva zeci de metri pe trotuarul străzii principale.

În aceste condiţii, oamenii au fost nevoiți să aştepte în rând chiar şi 7 ore ca să voteze, iar cei care au sosit după orele 14.00 nu au mai reuşit, din păcate, să îşi exercite dreptul de vot până la orele 21.00. Pe măsură ce timpul a înaintat, au început să apară la coadă situaţii tot mai tensionate, din cauza timpilor foarte mari de aşteptare, din cauza celor care veneau cu copii mici şi reclamau intrarea în faţă, peste rând (au fost lansate şi acuzaţii conform cărora anumite persoane au „împrumutat” copii, pentru a evita statul la rând), din cauza altora care susţineau că şi-au luat liber de la muncă pentru a reuși să vină la vot şi trebuie să treacă în faţă pentru a putea reveni cât mai repede la locul de muncă etc.

Devenind clar că numărul de alegători este mult prea mare pentru capacitatea secţiei, preşedintele secţiei de votare, domnul Virgil-Gabriel Anastasescu, a contactat telefonic în jurul orei 15.20 Biroul Electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi a solicitat fie prelungirea programului de vot dincolo de ora 21.00, fie acordul pentru a permite accesul în curtea Ambasadei (unde ar fi putut să încapă aprox. 300–400 de persoane) al tuturor celor care vor mai aştepta înaintea orei 21.00, permițându-le, astfel, să îşi exercite dreptul de vot și după această oră, prin asimilarea curții Ambasadei cu interiorul secției de votare, după cum prevede legea.

BESVS a comunicat preşedintelui secției de votare că trebuie să aştepte răspunsul BEC. În aceste condiții, preşedintele a contactat Poliţia luxemburgheză, la ora 15.40, explicându-le reprezentanților acesteia situaţia creată şi informându-i că s-ar putea să existe posibilitatea de a le solicita ajutorul spre sfârşitul programului, pentru închiderea secţiei de votare fără înregistrarea unor nedorite evenimente violente.

Cum răspunsul BESVS a întârziat să vină, ambasadorul român a luat decizia de a comunica solicitarea şi în scris (printr-un e-mail adresat la ora 17.49 doamnei președinte a BESVS, Florentina Vasilăţeanu, și în copie către MAE). Ulterior acestui demers al Ambasadei, MAE ne-a comunicat decizia BESVS şi BEC, respectiv că este imposibil să fie prelungit programul de vot, că după ora 21.00 nu pot vota decât cei care se află în interiorul secției de votare și, de asemenea, explicația faptului că „secție de votare” înseamnă sala în care sunt amplasate cabinele de vot.

Tensiunea a crescut, astfel, spre sfârşitul programului de vot, când oamenii, care şi-au dat seama că nu vor reuşi să voteze cu toţii, au început să scandeze slogane anti-guvernamentale, dar şi „Vrem să votăm!”, să huiduie Guvernul, Ambasada şi pe membrii acesteia. S-a încercat chiar forţarea intrării. La închiderea secţiei, care s-a făcut cu sprijinul Poliţiei locale (care, prin simpla prezență a reprezentanților săi, a descurajat posibile manifestări violente care se anunțau ca fiind aproape iminente)2, s-a cântat „Deşteaptă-te române!”.

Precizăm că membrii Ambasadei au fost jigniţi în mod repetat, acuzaţi că obstrucţionează procesul de vot şi că „sunt de la PSD”, calificaţi ca „incompetenţi” şi „jigodii”, deşi absolut toate persoanele implicate în organizarea alegerilor au depus eforturi supraomeneşti pentru a se asigura că votează cât mai multe persoane.

La ora 20.25, preşedintele secţiei de votare a ieşit pe terasa de deasupra intrării în ambasadă, însoţit de un poliţist, le-a arătat şi citit cetăţenilor decizia BEC şi a încercat să le spună că, în aceste condiții, programul secţiei de votare se va închide la ora 21.00. Cei de afară au început să huiduie, să scandeze „Hoţii!” şi „Vrem să votăm!”, să se înghesuie pentru a forța intrarea în Ambasadă, iar unii chiar au aruncat cu sticle de apă/suc către preşedinte.

Constatând această stare de lucruri, preşedintele împreună cu ofiţerul de poliţie au intrat în imobil şi au luat decizia ca agenţii de poliţie să facă un cordon în faţa intrării, pentru a preveni eventuale pagube umane şi materiale. Totodată, ofiţerul de poliţie a precizat că nu va putea să-i înlăture pe cei intraţi deja în ambasadă, aceştia trebuind să fie lăsaţi să voteze, indiferent dacă procesul va dura după ora 21.00.

La ora 20.55, văzând că îmbulzeala cetăţenilor era din ce în ce mai mare, unul dintre ofiţerii de poliţie i-a solicitat preşedintelui acordul de a închide uşa de la intrarea în imobil. Ţinând cont de faptul că în interiorul ambasadei erau deja aproximativ 50 de persoane, luând în calcul şi răspunsul ferm al BEC în ceea ce priveşte închiderea secţiei de votare, acesta a fost de acord cu această măsură, urmând ca persoanelor din interior să li se permită să voteze.

Precizăm că toate persoanele care, la ora 21.00, se aflau în incinta Ambasadei au fost înregistrate în sistemul SIMPV şi au votat în minutele următoare (au existat şi comentarii din partea unor alegători, care ne-au acuzat că i-am înghesuit în Ambasadă ca pe nişte „şobolani”). În total, la Ambasada României în Luxemburg au votat 1739 de persoane pentru alegerile europarlamentare şi 1758 de persoane pentru referendum, ceea ce înseamnă o medie de un alegător la fiecare 30 de secunde!

Circa 300-400 de alegători nu au putut să îşi mai exercite dreptul de vot. O parte dintre aceştia au sesizat în cursul serii de 26 mai şi al zilei de 27 mai presa luxemburgheză. Ambasada a primit solicitări de clarificare din partea mai multor cotidiane – Delano, L’Essentiel și Tageblatt – cărora le-a răspuns în limita liniilor de mesaj aprobate de Centrala MAE.

O a doua dificultate a provenit din faptul că procedura de vot a fost extrem de greoaie. Cităm: trecerea fiecărui votant pe două liste suplimentare (europarlamentare şi referendum), cu toate datele de domiciliu din cartea de identitate (când CNP-ul şi semnătura ar fi trebuit să fie suficiente) şi existenţa a 3 buletine de vot cărora le-au corespuns 3 urne diferite (deşi, la un moment dat, pentru a grăbi procesul de vot, membrii comisiei au recomandat alegătorilor, chiar cu riscul de a-şi îngreuna propria muncă la numărătoarea voturilor, să introducă buletinele fără să mai verifice dacă sunt în urna potrivită, acestea fiind oricum valabile, indiferent de urna în care se află).

2. Concluzii şi propuneri

Considerăm că modul în care s-au desfăşurat procesele de vot în misiunile diplomatice ale României din Occident nu a făcut decât să întărească convingerea românilor plecaţi de acasă – mulţi fără voia lor – că statul român este împotriva lor şi că doreşte în mod explicit să îi împiedice să se exprime.

Alegătorii au pus egal între stat, pe care îl consideră opresor, şi membrii Ambasadei (care şi-au făcut însă pe deplin datoria!), ceea ce ne vulnerabilizează într-un mod iremediabil imaginea, poziţia şi relaţia cu comunitatea românească. Atât paginile de Google şi Facebook ale Ambasadei, cât şi grupurile de discuţii ale cetăţenilor din Marea Regiune, au fost inundate de comentarii negative, maliţioase și ofensatoare la adresa Ambasadei şi a echipei sale. Toate eforturile Ambasadei, toate lucrurile bune obţinute în decursul ultimilor doi ani și jumătate, toate proiectele concretizate în folosul comunităţii de români au fost anulate în ziua de 26 mai 2019.

Aşadar, propunem ca pe viitor, începând chiar cu alegerile prezidenţiale din această toamnă:

Să se ia în considerare cu prioritate modificarea legislaţiei electorale privind votul din străinătate. Votul prin corespondenţă şi/sau electronic trebuie să fie disponibil oricărui român care doreşte să voteze. Nu de puţine ori am primit observaţii, cu privire la faptul că fiecare alegător trebuia scris de mână pe listele suplimentare, că lucrăm ca în „Evul Mediu”.

Să se ia în considerare organizarea unor secţii de votare în zonele din apropierea Luxemburgului, după cum urmează: pe teritoriul Franţei la Metz, pe teritoriul Belgiei la Arlon şi pe teritoriul Germaniei la Trier sau, cel mai departe, la Saarbrucken.

Să se ia în considerare organizarea pe teritoriul Luxemburgului a cel puţin 3 secţii de votare, din care una în cadrul Ambasadei şi celelalte în locaţii precum şcoli (eventual în cadrul liceului în care funcţionează Şcoala românească de week-end, care a fost înființată și în urma eforturilor depuse de Ambasadă) sau locaţii situate în zone uşor accesibile votanţilor, precum zona Gării centrale din oraş sau la Universitatea din Luxemburg, acestea din urmă fiind foarte bine conectate cu toate destinaţiile din Marele Ducat şi din zonele transfrontaliere, prin intermediului căilor ferate.”

• Informarea transmisă pe data de 28 Mai în centrala MAE, la Administrația Prezidențială și la cancelaria primului-ministru de ambasadorul României la Copehaga,  Alexandru Grădinar:

Față de situația creată cu ocazia alegerilor europarlamentare și referendumului național în Danemarca (26 mai 2019), facem următoarele precizări:

Conform instrucțiunilor Centralei MAE, Ambasada noastră a luat în considerare consultările cu comunitatea de români din Danemarca și participarea cetățenilor români la ultimele scrutine, și a propus înființarea a 7 secții de votare pe teritoriul danez. Menționez, de asemenea, că dinamica participării la vot a fost extrem de oscilantă la ultimele scrutine (de ex. la alegerile generale 2016, au fost înregistrați 1.663 alegători).

În condițiile în care am sesizat un aflux considerabil la toate cele 7 secții de votare din Danemarca, am solicitat, ca și alți colegi, prelungirea orarului desfășurării scrutinului (ceea ce nu s-a întâmplat).

Înaintea orei 21.00, am luat decizia, pe propria răspundere și cu ceilalți președinți de secții, să permit accesul a aproximativ 300 de persoane în incinta Ambasadei, alți 200 în incinta secției de votare de la Aalborg și 100 la secția de votare Aarhus, fapt apreciat (la acel moment) de aceștia. Aceștia erau dispuți să mai aștepte oricât pentru a-și putea exercita dreptul la vot.

La 21.30 a fost întreruptă funcționarea sistemului SIMPV. Am avut discuții multiple cu Biroul Electoral pentru Străinătate care, în final, a indicat că procesul electoral este finalizat, iar cei prezenți, chiar și în incinta Ambasadei, nu mai pot să fie înregistrați în SIMPV.

Începând cu ora 19.00, în convorbirile cu Biroul Electoral pentru Străinătate am menționat că exist riscul escaladării tensiunilor (gesturi violente la adresa membrilor comisiei, injurii tot mai pronunțate și vehemente etc.), fiind încurajați să solicităm sprijinul poliției locale (ceea ce am făcut pentru toate secțiile de votare).

Dacă persoanele prezente, după ora 21.30, la Aalborg, Aarhus și câteva la Sønderborg și Vejle au părăsit secțiile de votare în mod pașnic (fără intervenția poliției), la Copenhaga situația nu a putut fi rezolvată fără a apela la forțele de ordine care în mod extrem de profesionist au contribuit la eliberarea zonei. Menționez că au existat și câțiva reprezentanți ai celor care așteptau la rând care au înțeles situația și au încercat să o explice celorlalți (în zadar).

În încercarea de a detensiona situația, m-am aflat în mijlocul cetățenilor care așteptau să voteze de 7-8 ore la secția de votare de la Copenhaga. Dacă în mare parte a zilei aceștia au fost pașnici și răbdători, la finalul zilei au fost extrem de nemulțumiți și scandau diverse lozinci (injurii greu de reprodus, lozinci antiguvernamentale, lovituri în ușile Ambasadei etc.). Apreciez că organizarea secției de votare la Ambasadă a înverșunat cetățenii mai mult decât în cazul celorlalte secții de votare organizate în locații ʺneutreʺ.

Evaluare

Consider că desfășurarea unui dublu scrutin și procesul înregistrării alegătorilor pe două liste suplimentare (aspect comunicat misiunilor în a doua parte a lunii mai a.c., când nu am mai avut posibilitatea adoptării de măsuri suplimentare/înființarea de alte secții), dublate de o prezență la vot mult peste așteptări (de 5-6 ori mai mulți decât la alegerile parlamentare din 2016) au contribuit la încetinirea procesului de votare și la incapacitatea cetățenilor de a-și exprima totul.

Ca și alți colegi, apreciez colaborarea cu MAE și importanța (re)introducerii votului prin corespondență și a înregistrării prealabile în registrul electoral al Ambasadei (la alegerile generale din 2016, cele două variante complementau varianta listelor suplimentare). Menționez, că spre exemplu, Ambasada Poloniei la Copenhaga a organizat 1 secție! de votare pentru comunitatea din Danemarca/la Ambasadă (comunitate mai mare decât cea românească). Majoritatea (dacă nu toate) SM UE organizează secții de votare doar în Ambasade și doar pe bază de registru electoral (înregistrare prealabilă), complementat cu votul prin corespondență/electronic.

În condițiile în care comunitatea românească din Danemarca crește, în mod constant, este dificil de evaluat câți cetățeni își doresc să voteze și cu cât să creștem numărul secțiilor de votare (mă repet, la 26 mai 2019 am înființat 7 secții de votare față de 1 la alegerile europarlamentare din 2014, și au votat 7770 de cetățeni față de 119 la alegerile europarlamentare din 204 și chiar față de 1663 la alegerile generale din 2016).

• Informarea transmisă pe data de 28 Mai în centrala MAE, la Administrația Prezidențială și la cancelaria primului-ministru de consulul general al României la Trieste, Cosmin Victor Lotreanu:
  

”Urmare recepționării Circularei nr. F/5324/28 mai 2019, îmi permit să mă refer punctual la situația înregistrată în cele 9 secții de votare pe care le-am propus, aprobate de Centrală și operaționale în ziua de duminică, 26 mai 2019, cu precizarea că mă aliniez tuturor observațiilor colegilor din alte misiuni diplomatice și consulare, trimise deja în atenția Dumneavoastră.

Pe lângă aspectele deja menționate și comune, ca problematică, tuturor secțiilor de votare (lipsa unui registru electoral prealabil pe baza căruia să se efectueze o proiecție mult mai aproape de realitate a numărului de votanți; existența a două liste electorale suplimentare și completate de mână – generează efort, imaginea unei birocrații obstrucționiste, nervozitate -; anunțarea desfășurării Referendumului după finalizarea aprobărilor și propunerilor secțiilor de votare de către CGR Trieste; desfășurarea în aceeași zi a aceluiași tip de scrutin în Republica Italiană), rog a se avea în vedere următoarele observații și măsuri:

Posibilitatea prelungirii programului de vot la solicitarea președintelui secției de votare (telefonic și în scris s-a făcut această solicitare de către șeful de misiune, la ora locală 15:26), după dialogul constant cu toți președinții secțiilor de votare și monitorizarea stării de fapt.

Evitarea situațiilor care pun în pericol imediat integritatea fizică a echipelor organizatoare. La ora 20:55 (aproximativ) la secțiile de votare din orașele Vicenza, Pordenone, Padova, Verona, Treviso, au fost introduși/au intrat în sală (sub o presiune infernală) sute de alegători pentru a putea vota imediat după orele 21:00. În mod inexplicabil tabletele nu au mai putut fi utilizate începând cu orele 21:25 (aproximativ). Comunicarea acestui aspect votanților a reprezentat un moment nu critic, ci de-a dreptul îngrozitor pentru membrii birourilor de votare. Menționez amenințări, injurii, bruscări proferate la adresa colegilor din secțiile Vicenza, Padova, Verona, Pordenone și Valeggio sul Mincio.

– Proces de vot îngreunat de o procedură greoaie, generată, în mod obiectiv, de următoarele aspecte:

Completarea de mână a celor două liste suplimentare;
Tipologia votării cu trei buletine de vot;
Iritarea alegătorului față de întrebarea absolut logică și legală a organizatorului privind opțiunea de vot (pentru membrii Parlamentului European, pentru Referendum, sau pentru amândouă).

Comunicarea foarte târzie a completării birourilor de votare cu membrii partidelor politice. Precizez că și în ziua de sâmbătă, 25 mai 2019, au existat membri care nu au răspuns la telefon, nu s-au prezentat la orele 18.00 la secția de vot pentru a exercita activitatea desemnată.

Perpetuarea, într-un scenariu repetitiv, a vehiculării unor informații false, precum numărul insuficient de ștampile VOTAT, organizarea proastă și voită pentru a se diminua participarea la vot, lipsă buletine de vot.

Reflecția profundă față de posibilitatea multiplicării exagerate a secțiilor de votare. În mod inevitabil, MAE se va confrunta cu lipsa de resurse umane, asperități pe relația bilaterală, nesiguranță și lipsa unui control ierarhic, mai ales în relația cu “voluntari” din comunitate (în cazul în care, în ultimul moment, aceștia ar fi desemnați președinți de secții). Constituie un element de risc încredințarea către un terț (cu toată buna-credință a celor mai mulți dintre ei) a unor valori materiale, de natură logistică, informatică, financiară.

– Observație: Luând în considerare agresivitatea la scară largă a multor votanți față de membrii birourilor electorale, trebuie să ne întrebăm, în mod onest, dacă nu cumva prezența personalului MAE în secția de votare a fost și va fi mereu considerată ca o încercare de control a votului, acesta fiind asimilat întotdeauna ca reprezentant al administrației centrale, al “puterii”, oricare ar fi aceasta.

– Evitarea unei comparații, cu totul neproductive, a asocierii între numărul secțiilor de votare (niciodată nu vor fi suficiente, mereu vor fi unele foarte aglomerate) și ponderea cetățenilor votanți. La acest ultim exercițiu electoral afirm cu toată răspunderea că procedura de vot a îngreunat procesul propriu-zis și nu numărul secțiilor. De exemplu, la alegerile prezidențiale din 2014, la secția organizată în orașul Padova au votat aproximativ 4300 persoane, iar pe 26 mai 2019 numărul votanților a fost de 1816).

– Luarea în considerare a tipologiei cetățeanului român din diaspora. Procesul de votare are un profund caracter social, de exprimare a frustrărilor și nemulțumirilor față de sistemul administrativ național. Va persista tendința de a se vota „la secție”, de aceea un sistem de vot alternativ trebuie să fie cât se poate de simplu și eficient.

Cu privire la turul sau tururile de scrutin din toamna acestui an se pot avea în vedere trei posibilități de sprijin, și anume: votul alternativ (electronic, de exemplu, în deplină concordanță cu prevederile constituționale), organizarea votului „clasic” în două zile și înființarea eventuală a altor secții de votare într-o manieră decentă și controlabilă. Concomitent, trebuie avut în vedere faptul că opțiunile la alegerile prezidențiale, ca și procedura de vot, nu vor mai avea încărcătura tehnică a exercițiului electoral multiplu din data de 26 mai 2019. Eventual, scanarea actului de identitate în tabletă și generarea automată de către aceasta a inserării cetățeanului în lista electorală suplimentară (tot în tabletă), plus preluarea electronică a semnăturii sale, vor crea o fluență crescută și un vot mai rapid.

– Reliefarea ideii de procedură în condițiile unui vot masiv, conștientizarea ideii de abordare la nivel general a viciilor de procedură: același tip de probleme (cozi mari, timpi de așteptare crescuți, lume care nu a reușit să voteze) s-au înregistrat și în țară în condițiile existenței listelor electorale permanente, nu suplimentare.

Aspecte specifice CGR Trieste:

1) Au fost propuse și aprobate un număr de 9 secții de votare (față de 3 la alegerile europarlamentare din 2014, respectiv 7 la referendumul din 2018), una dintre acestea (Valeggio sul Mincio) fiind operaționalizată la sugestia comunității românești (listă cu 133 de cetățeni români, cu nume, prenume și CNP, ce au solicitat înființarea unei secții de votare, cerere singulară din partea mediului asociativ din circumscripția teritorială de competență).

Din păcate, inclusiv președintele și membrii acestei secții s-au confruntat cu amenințări verbale și fizice, mergând practic până la sechestru. În calitate de șef de misiune, ce înțeleg să port întreaga răspundere, am solicitat imperativ forțelor de ordine apărarea în exclusivitate a integrității fizice a membrilor secțiilor de votare din Pordenone, Vicenza, Verona, Padova, Treviso și Valeggio sul Mincio. Menționez că nu s-au înregistrat abordări radicale ale reprezentanților Chesturii, de tip “pronto intervento”, ci doar asigurare perimetrală. Calitatea profesională și umană a președinților de secții de votare, a angajaților MAE, respectiv a personalului pe plan local, au determinat până la urmă plecarea din sediul secțiilor de votare a cetățenilor (orele 22:45-23:30, cazurile Vicenza, Padova și Verona).

2) Evitarea unui episod similar celui din seara zilei de 26 mai 2019, în care sistemul de funcționare a tabletelor să fie oprit. Acesta a fost momentul maxim al iritării cetățenilor și al amenințării integrității fizice a membrilor secțiilor de votare.

3) Au existat, după cum am afirmat, amenințări la adresa membrilor secțiilor de votare, manifestări violente la secțiile din Pordenone, Vicenza, Treviso, Verona, Padova, Valeggio sul Mincio. Secțiile de votare din Udine, Veneția și Trieste au funcționat normal, votul încheindu-se la orele 21:00. Ultimele 3 secții nominalizate s-au încadrat mai mult într-o tipologie de tip vociferări, apostrofări, într-o dinamică contestatară de mai mici proporții.

4) Buletinele de vot au fost suficiente în toate secțiile de vot. La acest fapt m-am referit mai sus când am recomandat analiza cu prioritate a procedurii de vot, nu a numărului de buletine solicitate sau a numărului, niciodată suficient, al secțiilor de votare.

Separat, voi trimite, în atenția Secretariatului General și a echipei „Alegeri”, un centralizator cu răspunsuri foarte punctuale (aferente fiecărei secții de votare) la fiecare dintre cerințele circularei. ”