EXCLUSIV Cum a pierdut Agenția Națională de Cadastru 200 de milioane de euro dintr-un proiect de înregistrare a proprietăților din mediul rural / Cu toate acestea, sute de membri ai echipelor de proiect au încasat, timp de cinci ani, sporuri lunare de 1.000 de euro / UPDATE: Premierul Ciolacu a trimis Corpul de control

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ACNPI) a cheltuit doar 116,7 milioane de euro din cele 312,8 milioane de euro fonduri europene alocate, până la 31 decembrie 2023, pentru înregistrarea mai multor proprietăți rurale din România într-un sistem integrat de cadastru și carte funciară. Acest proiect este esențial pentru evidența propriății în România, pentru toți cei care dețin proprietăți în mediul rural și pentru mediul de business, în special din agricultură.

• UPDATE: Premierul Marcel Ciolacu a declarat pentru G4Media că a decis, după apariția investigației, să trimită Corpul de control la ANCPI (condusă de PNL) pentru a verifica neregulile semnalate și motivele pentru care s-au pierdut 200 de milioane de euro.

Durata acestui proiect s-a întins pe o perioadă de aproape 10 ani, iar, în acest moment, autoritățile fac eforturi pentru a-l continua cu ajutorul unei alte surse de finanțare, tot în cadrul unui proiect european. Într-o adresă oficială, Agenția a transmis mai multe cauze birocratice pentru ratarea obiectivului, invocând și izbucnirea pandemiei Covid 19.

”Prostie, neștiință, lipsa voinței politice, management foarte prost, bătaie de joc din partea inspectorilor din oficiile județene”, sunt o parte dintre explicațiile alternative ale unui jucător de pe piața privată a cadastriștilor care a primit de la Agenție contracte în cadrul acestui proiect. În ciuda eșecului, echipa de management și inspectorii din oficiile județene au încasat sporuri generoase, acestea fiind plătite din cele 116,7 milioane de euro virate de Comisia Europeană.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Zece ani de birocrație

O informație de ultimă oră obținută de G4Media.ro arată că există posibilitatea ca angajații care au primit aceste sporuri să le returneze, lucru care ar fi declanșat o ”disperare mare” în Agenție.

Primii pași în realizarea proiectului ”Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților din zonele rurale din România”, finanțat prin Programul Operațional Regional POR 2014-2020 ca parte a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCFF), au fost făcuți de Agenție încă din anul 2014 prin elaborarea unor documente preliminare – studiu de fezabilitate și analiza cost-beneficiu.

Primele semne că procesul merge greoi au apărut încă din această perioadă: documentația a fost revizuită de mai multe ori de către Comisia Europeană, astfel încât contractul de finanțare a fost semnat de-abia în septembrie 2018 și a intrat efectiv în vigoare în ianuarie 2019.

Suma oferită pentru cheltuieli/decontare a fost de 312,89 milioane de euro – 265,9 milioane de euro fonduri europene și 46,9 milioane de euro cofinanțare de la bugetul de stat.

Pentru cadastrarea întregii țări prin PNCFF, la acest demers urmau să se adauge fonduri proprii ale ANCPI (circa 900 de milioane de euro), plus cofinanțări ale unităților administrativ-teritoriale. Prin fondurile europene POR, obiectivul era cadastrarea a 660 de unități administrative-teritoriale din cele 3.181 existente în România. Termenul-limită: 31 decembrie 2023.

De ce este importantă înregistrarea proprietăților

”Proprietarul știe exact unde are terenul, ce suprafață are. Poate să îl vândă și să îl arendeze legal. Moștenitorii scăpa de taxele aferente în urma programului de cadastru general. Cei care nu au acte, intră în legalitate. Statul pune ordine în proprietăți și încasează impozite de la toți proprietarii”, a expus reprezentantul unei firme de cadastru, pentru G4Media.ro, principalele avantaje ale acestui proiect în situația în care ar fi fost dus până la capăt.

Situația proiectului finanțat din fonduri europene la jumătatea lunii martie 2024 indică faptul că din cele 312,8 milioane de euro au fost efectuate cheltuieli de 116,7 milioane de euro (Sursa: ANCPI, într-un răspuns către G4Media.ro).

Tradus în obiectivul principal al proiectului: până în acest moment, conform unei surse G4Media.ro din cadrul Agenției, s-a reușit intabularea a doar 1,6 milioane de hectare din cele 5,7 milioane de hectare asumate. Chiar și Agenția recunoaște public faptul că, din totalul celor 660 de unități administrativ-teritoriale prevăzute în proiect, doar în 104 (15,7%) au fost terminate lucrările de înregistrare a imobilelor.

Agenția afirmă, însă, că a semnat contracte cu firme de cadastru pentru a efectua lucrări pe 96% din suprafață. Din păcate, plata pentru multe dintre aceste lucrări, la finalizare, nu va mai putea fi făcută prin proiectul POR, în condițiile în care durata proiectului a fost până pe 31 decembrie 2023, iar restul sumei nu va mai putea fi accesată.

O recunoaște atât Agenția care a transmis G4Media.ro că proiectul ”va continua în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (POCIDIF)” – cu totul alt proiect – cât și reprezentantul unei societăți private de pe piața cadastrală care a lucrat cu Agenția la proiectul POR: ”Banii (cei aproape 200 de milioane de euro n.r.) sunt pierduți”.

Cum justifică ANCPI întârzierile

În răspunsul pentru G4Media.ro, referitor la întârzieri, ANCPI enumeră printre motive, pe lângă decalarea cu patru ani cauzată de procesul îndelung de aprobare de către Comisia Europeană – lucru care a redus perioada de implementare de la opt ani la patru ani și trei luni – modul defectuos de aplicare/nefinalizare a legilor de restituire a proprietății, nefinalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor necooperativizate, lipsa planurilor parcelare în zonele cooperativizate, fragmentarea mare a terenurilor, delimitarea defectuoasă a proprietății statului, accesul dificil în zonele colinare și montane, precum și izbucnirea pandemiei Covid 19 în 2020.

”Stadiul lucrărilor de înregistrare sistematică a fost influențat de aspecte independente de autoritatea de implementare, precum și de caracterul complex și multidisciplinar al înregistrării sistematice și implicarea în PNCCF a mai multor entități care nu se află în relații de subordonare: primării, oficii teritoriale, executanți ai lucrărilor, cetățeni, autorități și instituții publice, care a generat, de asemenea, mari blocaje în activitate”, a conchis ANCPI, în răspunsul pentru G4Media.ro.

”Inspectorii își  bat joc. Verificarea actelor durează luni de zile, nu zece zile”

Cu totul altă părere despre eșecul acestui proiect o are reprezentantul unei societăți care a semnat cu Agenția contracte pentru a efectua acest tip de lucrări în cadrul proiectului și a le preda, la final, oficiilor județene de cadastru: ”O vină mare o au inspectorii din comisiile de evaluare a documentațiilor din oficiile județene. Își bat joc. În mod normal, ar trebui să verifice actele cadastrale predate de noi în circa 10 zile, dar dureaza cu lunile. «Ce vă grăbiți atât?!», m-a repezit un astfel de inspector zilele trecute. În al doilea rând, nu există o normă unitară a verificărilor – ce se aprobă într-un loc, se respinge în altul. A contat și lipsa voinței politice, prin neimplicarea celor cu putere de decizie la nivel județean. Sau, în unele cazuri, politicul pune bețe în roate, așa cum am identificat o situație dintr-o comună în care 80 de hectare nu erau date în posesie și erau la dispoziția primarului căruia nu-i convenea să fie intabulate. Au existat și cazuri în care firme au luat prea multe lucrări și au fost depășite. Prostie, neștiință, management prost, un proiect prost creat de la început, nu a avut consistență, calitate și continuitate”.

În ciuda acestor situații, echipa de management de la București, în frunte cu inginerii Ileana Spiroiu (director de proiect) și Victor Grigorescu (adjunct), precum și membrii echipelor din teritoriu și-au încasat tot timpul sporurile care s-ar ridica și la circa 4.000-5.000 de lei lunar, după cum a dezvăluit o sursă G4Media.ro din cadrul ANCPI.

Aceste sume se adaugă salariului de bază și celorlalte sporuri prevăzute în contractul colectiv de muncă. ”(…) din oficiile teritoriale iau sporul de proiect lunar doar câteva persoane, pâna în zece de fiecare oficiu, din care sigur 75% muncesc, dar cei 40-50 de oameni de la nivel central, din care maximum 25% muncesc, pentru ce iau banii?”, s-a întrebat retoric sursa G4Media.ro din cadrul Agenției, adăugând că echipele de proiect au primit acest spor inclusiv în primele luni ale anului 2024, asta deși proiectul POR s-a terminat pe 31 decembrie 2023.

Panică printre funcționarii ANCPI

În contextul încasării acestor sporuri și al ratării obiectivului, în cadrul ANCPI a apărut o situație de criză, după cum a dezvăluit, zilele trecute, sursa G4Media din interiorul instituției: ”Autoritatea de Management a notificat ANCPI că, dacă nu intabulează urgent 100.000 de hectare, ca să atingă măcar 1.700.000 de hectare din cele 5.700.000, în luna mai vor primi corecție de la Bruxelles și cei care au luat salarii din proiect vor fi nevoiți să le returneze. Este vorba de circa 1.000 euro pe lună de persoană, cam 5 ani (aproximativ). Termenul primit este de 30 de zile. Ieri, doamna project manager a dat un mail la oficiile de cadastru și la firmele contractante și «i-a amenințat», le-a pus în vedere acest lucru ca să nu trebuiască să dea banii înapoi. E disperare mare la Agentie”.

Referitor la plata acestor sporuri, ANCPI a transmis G4Media.ro că ”Bugetul de stat nu a fost prejudiciat prin plata unor sporuri de acest tip.”

Cine câștigă din ”afacerea” cadastrul

O altă sursă a declarat pentru G4Media.ro că motivul pentru care oficiile de cadastru din țară zădărnicesc procesul de intabulare sunt chiar afacerile cu cadastrarea pe care șefii acestor instituții le-ar derula direct sau prin interpuși. Aceștia ar deține firme care efectuează cadastrarea la prețuri mari ( câteva mii de lei), în timp ce cadastrarea pe fonduri europene ar fi scăzut costul acestui serviciu la câteva sute de lei.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) este condusă în prezent de liberalul Laurențiu Blaga (originar din Alba Iulia). A mai fost director general al Agenției, în perioada 2020-2021, fiind numit de fostul premier Ludovic Orban.

În ciuda tuturor dificultăților de până acum, ANCPI a comunicat G4Media.ro că Programul Național de Cadastru și Carte Funciară se va derula până la finalizarea înregistrării sistematice a imobilelor la nivelul întregii țări, imobile al căror număr era estimat, la un moment dat, la circa 40 de milioane (terenuri și clădiri) și din care erau intabulate până în 2015 sub 20%.

Marea problemă este că nu poate fi identificat un termen până la care această campanie va fi finalizată în condițiile în care, din cele 3.181 de unități administrative-teritoriale au cadastrarea terminată doar câteva sute. Iar, de la data contractării serviciilor de înregistrare sistematică și până la intabularea efectivă a tututor imobilelor trec, în medie, între doi și trei ani, conform unui specialist din cadrul ANCPI.