Europarlamentar german: Sprijinul Parlamentului European pentru dna Kövesi este la fel de puternic/ Acțiunile judiciare împotriva ei nu sunt nimic altceva decât o tentativă prost disimulată de a-i sabota candidatura, o vendetă a tuturor acelor politicieni pe care ea i-a făcut să cadă

Europarlamentarul german Ingeborg Grässle (PPE) critică dur Guvernul de la București, într-o scrisoare publicată de publicația New Europe, acuzându-l că ”erodează zi de zi statul de drept” și susține că sprijinul Parlamentului European pentru candidatura Laurei Codruța Koveși la șefia Parchetului European ”este la fel de puternic”.

Grässle mai arată în scrisoarea tradusă de Rador că ”acțiunile judiciare pornite împotriva dnei Kövesi nu sunt nimic altceva decât o tentativă prost disimulată de a-i sabota candidatura, o vendetă a tuturor acelor politicieni pe care ea i-a făcut să cadă prin investigațiile ei anticorupție”.

Europarlamentarul german se declară ”dezamăgită de faptul că celorlalte state membre le lipsește deocamdată curajul de a le ține piept omologilor lor români în Consiliu”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Ingeborg Grässle face parte din echipa PPE care negociază cu Consiliul Uniunii Europene numele viitorului șef al Parchetului European și este președinta comisiei de control bugetar din Parlamentul European.

Rador menționează că publicația New Europe a publicat regulat în ultimii doi ani sub pseudonimul „Kassandra” o serie de articole defavorabile dnei Kövesi și că revista publică frecvent articole neutre ori favorabile la adresa dnei Kövesi, dar acestea sunt totdeauna semnate.

NewEurope apare la Bruxelles ca publicație gratuită din 1993 și este condusă de Basil Coronakis. Acesta a admis în 2013 că-l cunoaște pe Dan Voiculescu și că în trecut a scos versiunea tipărită a publicației la una din tipografiile lui Voiculescu de la București. (Vezi detalii aici)

A treia rundă de negocieri programate pe data de 10 aprilie între Parlamentul European și Consiliul UE s-au anulat din cauza pozițiilor ireconciliabile dintre PE, care o susține pe Laura Codruța Kovesi și Consiliu, care îl susține pe candidatul Francez, Francois Bohnert. Cel mai probabil, negocierile vor fi reluate după instalarea noului Parlament

Redăm mai jos integral scrisoarea semnată de europarlamentarul german Ingeborg Grässle

”Am fost bucuroasă să constat că ați dedicat rubrica „Kassandra” din ediția de Paște a New Europe înființării Biroului Procurorului Public European (EPPO) și viitorului Biroului European Anti-Fraudă (OLAF).

După cum știți, protejarea bugetului UE s-a aflat în centrul activităților mele încă de când am intrat în Parlamentul European (PE), iar munca legislativă în vederea pregătirii terenului pentru EPPO (și pentru reformarea OLAF) mi-a fost modalitatea de a pune pâine pe masă zi de zi, încă din 2012, când Comisia Europeană a remis propunerea privind Directiva PIF, care definește infracțiunile ce vor fi de competența EPPO.

Sunt fericită că ați pus reflectoarele pe acest subiect, care este extrem de relevant pentru cetățeni și care, în opinia mea, merită mai multă atenție decât primește de obicei. Cu toate acestea, mă simt nevoită să comentez câteva afirmații din editorialul dumneavoastră care, mă tem eu, denaturează sau distorsionează realitatea.

În primul rând, scrieți că înființarea EPPO pare concepută pentru a marginaliza OLAF, ca și cum ar exista vreun complot secret. Adevărul este că înființarea EPPO a plecat dintotdeauna de la premiza că EPPO va prelua o mare parte dintre atribuțiile OLAF în domenii infracționale ce afectează bugetul UE – inclusiv, contrar celor afirmate de dumneavoastră, fraude comise de oficiali și membri ai instituțiilor UE.

Părțile interesate au fost întotdeauna destul de deschise în această privință. Orice comunicare a Comisiei ori minute ale dezbaterilor parlamentare pe acest subiect o vor confirma. În același timp, nici nu se pune problema că nu vom mai avea nevoie de OLAF pe viitor, iar asta din trei motive: (1) nu toate statele membre participă la EPPO, deci OLAF își va păstra toate atribuțiile actuale în cazul acelor state membre care nu participă; (2) dacă pagubele se situează sub un anumit prag, EPPO ar putea să nu aibă competență ori măsuri de natură administrativă s-ar putea dovedi a fi suficiente; (3) EPPO va decide să lase anumite dosare ori sarcini auxiliare în sarcina OLAF din rațiuni ce țin de prioritate și volum de muncă (să nu uităm că, chiar și după ce va fi devenit deplin funcțional, EPPO va avea tot jumătate din personalul de care dispune OLAF!)

De ce promovăm noi acest transfer al sarcinilor de la OLAF la EPPO? Pe scurt, sperăm că EPPO va fi capabil să facă toate acele lucruri pentru care pe bună dreptate lăudați OLAF – investigații independente în materie de fraude și corupție – într-un mod mult mai eficient. Problema cu actuala noastră politică anti-fraudă este aceea că OLAF este un organ pur administrativ, fără absolut nici o putere de a instrumenta dosare penale și a le trimite în instanță.

Deși OLAF este într-adevăr o instituție respectată, tristul adevăr este acela că, până acum, statele membre instrumentează mai puțin de 50% din dosarele finalizate cu succes de OLAF, iar numai o mică parte din ele se încheie cu o sentință. Pe de altă parte, EPPO va fi un cu totul alt animal: o autoritatea judiciară „propriu-zisă”, care nu va fi obligată să facă „ocolul” pe la autoritățile naționale pentru a-și îndeplini îndatoririle. În consecință, a afirma că în afară de DG BUDG [departamentul de buget al Comisei – n.trad.] „nimănui altcuiva nu-i pasă” de EPPO, nici n-ar putea fi mai departe de adevăr. Cu toții ne punem cele mai mari speranțe în el!

Acest lucru ne aduce la al doilea punct: comentariile dumneavoastră privind procedura de numire a primului Procuror Șef European. Dacă vrem cu adevărat ca EPPO să fie un succes, atunci avem nevoie de cineva care este competent, curajos și independent. Laura Codruţa Kövesi se potrivește perfect pe acest calapod.

Aceste calități – iar nu niște pretinse relații cu niște parlamentari – sunt motivul pentru care ea are deopotrivă sprijinul Comitetului de Control Bugetar și Comitetului Libertăților Civice, Justiției și Afacerilor Interne. Și nu numai atât, ci ea a fost clasată pe primul loc și de către comitetul de selecție, complet independent; Consiliul [UE] a așezat-o pe locul doi, la egalitate cu candidatul german.

Toți candidații selectați pe lista scurtă sunt experți respectați în domeniul lor, fiecare cu propriile sale merite, însă dna Kövesi iese în evidență prin impresionantul ei istoric în calitate de fost Procuror General al României și șefă a organului anticorupție al României, DNA. În circumstanțe normale, orice guvern național ar fi mândru să aibă un compatriot candidat la o funcție atât de înaltă.

Dar din nefericire, nimic nu este normal în cazul de față. Guvernul socialist al României erodează zi de zi statul de drept, iar acțiunile judiciare pornite împotriva dnei Kövesi nu sunt nimic altceva decât o tentativă prost disimulată de a-i sabota candidatura, o vendetă a tuturor acelor politicieni pe care ea i-a făcut să cadă prin investigațiile ei anticorupție.

Dna Kövesi este un oficial remarcabil și curajos, iar comportamentul guvernului român – actuala Președinție a Consiliului! – este pur și simplu absurd. Sunt total dezamăgită de faptul că celorlalte state membre le lipsește deocamdată curajul de a le ține piept omologilor lor români în Consiliu. În orice caz, sprijinul PE pentru dna Kövesi este la fel de puternic ca oricând.

În sfârșit, permiteți-mi un comentariu referitor la acuzația dumneavoastră cum că funcționarii și membrii PE ar fi cumva exceptați de la investigațiile OLAF: în mod cert acest lucru nu este adevărat, și există informații din belșug în domeniul public privitoare la dosare de mare interes finalizate cu succes, care dovedesc contrariul.

Membrii PE se bucură într-adevăr de imunitate, în același mod ca și membrii oricărui parlament național, însă dacă ei sunt suspectați de o infracțiune și autoritatea judiciară înaintează o solicitare în acest sens, imunitatea le este ridicată. Acest lucru este de fapt destul de uzual – aruncați numai o privire pe oricare agendă plenară recentă”.

Sursa: New Europe/ Rador/ Traducere: Andrei Suba/ Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea