Armata SUA lansează noi atacuri asupra unor ținte militare din Iran, pentru a 12-a zi consecutiv / Arabia Saudită va putea îmbogăți uraniu după ce a semnat un acord cu SUA / Urmează analiza în Congres

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Forțele americane au lansat joi noi atacuri asupra unor ținte militare din Iran, la ordinul președintelui Donald Trump, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), relatează  Mediafax.

„Forțele americane au început să lanseze noi lovituri împotriva unor ținte militare iraniene, la ordinul comandantului suprem. Misiunea va continua pentru a reduce și mai mult capacitatea Iranului de a amenința navigatorii civili și navele comerciale care tranzitează apele din regiune”, a transmis CENTCOM, joi.

Comandamentul american nu a oferit, deocamdată, informații privind țintele vizate.

Noile atacuri au fost lansate după ce armata americană anunțase în cursul nopții precedente încheierea celei de-a 11-a serii consecutive de atacuri asupra Iranului.

Potrivit CENTCOM, operațiunea din noaptea anterioară a vizat obiective militare și logistice folosite pentru amenințarea traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz, inclusiv instalații asociate dronelor, infrastructură logistică și alte capacități militare iraniene.

Presa iraniană, citată de Al Jazeera, a relatat că au fost raportate explozii în Teheran, Isfahan, Ahvaz și Bandar Abbas.

Totodată, Statele Unite ale Americii și Arabia Saudită au încheiat un acord de cooperare în domeniul energiei nucleare civile, care va permite Riadului să construiască reactoare nucleare cu tehnologie americană și să îmbogățească uraniu, a anunțat miercuri Departamentul american al Energiei.

Acordul dintre SUA și Arabia Saudită a fost semnat de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman.

Documentul, cunoscut drept „Acord 123”, stabilește cadrul juridic al cooperării nucleare civile dintre cele două state, în baza Legii americane privind energia atomică. Acesta este însoțit de un acord bilateral privind garanțiile de securitate nucleară.

Departamentul Energiei afirmă că acordul va oferi companiilor americane un acces extins la programul nuclear civil saudit și va consolida poziția competitivă a Statelor Unite pe piața mondială a tehnologiilor nucleare.

Diferențe față de planul administrației Biden

Negocierile privind un acord nuclear civil între Washington și Riad durează de mai mulți ani. În timpul administrației fostului președinte Joe Biden, cooperarea nucleară era parte a unui pachet mai amplu care includea un acord de apărare și normalizarea relațiilor diplomatice dintre Arabia Saudită și Israel.

După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, acest plan a fost abandonat, iar administrația președintelui Donald Trump a separat dosarul nuclear de condiționarea recunoașterii Israelului de către Riad.

Îmbogățirea uraniului, principalul motiv de controversă

Spre deosebire de varianta discutată în mandatul lui Biden și de acordul încheiat de Statele Unite cu Emiratele Arabe Unite în 2009, actualul document nu include Protocolul Adițional al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care permite efectuarea unor inspecții inopinate și extinse ale instalațiilor nucleare, potrivit Reuters.

De asemenea, acordul permite Arabiei Saudite să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare. Emiratele Arabe Unite au renunțat la aceste drepturi în acordul din 2009, considerat ulterior „standardul de aur” în materie de neproliferare nucleară.

Departamentul Energiei susține însă că acordul respectă prevederile Legii energiei atomice privind neproliferarea armelor nucleare și contribuie la menținerea unor standarde ridicate de siguranță și securitate nucleară. Oficialii americani au argumentat, de asemenea, că, în lipsa unui acord cu Washingtonul, Arabia Saudită s-ar putea orienta către China sau Rusia pentru dezvoltarea programului său nuclear civil.

Urmează analiza în Congres

Acordul va fi transmis Congresului SUA, care are la dispoziție 90 de zile de sesiune pentru a formula obiecții. În lipsa unei rezoluții de respingere adoptate cu o majoritate suficientă pentru a depăși un eventual veto prezidențial, documentul va intra în vigoare.

Semnarea acordului are loc într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran și pe fondul eforturilor Washingtonului de a-și consolida relațiile strategice cu aliații din Golf.