Europa în fața provocării de a-și dezvolta resursele proprii: Comisia și Parlamentul European vor să creeze taxe continentale, ca taxa GAFA, pentru a finanța planul de relansare. Dar se lovesc de calculele naționale ale statelor membre

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Și dacă marele plan de relansare ar fi finanțat de giganții netului, industriile poluante sau concurenții asiatici neatenți cu mediul?

În vreme ce cei 27 se înfruntă pe valoarea și arhitectura cheltuielilor, un dosar legat totuși direct de acestea, și crucial pentru viitorul Europei, rămâne în suspans: cel al întăririi “resurselor proprii” ale Bătrânului Continent.

Să compenseze Brexit

Este totuși indispensabil: pentru a împrumuta și a cheltui mai mult fără a solicita suplimentar finanțele publice ale membrilor săi, Europa trebuia să-și crească veniturile. Dezbaterea, latentă de ani de zile, a fost relansată în ultimele luni de Comisia Europeană, cu sprijinul anumitor țări, cu Franța în frunte, și al Parlamentului European.

Așa cum explică eurodeputatul centrist belgian Gerard Deprez, “finanțarea actuală a bugetului Uniunii este la capătul puterilor. Contribuțiile bugetelor naționale sunt sever reduse de politicile de însănătoșire bugetară. Acest sistem este incapabil, în starea actuală, să compenseze pierderile de venit legate de Brexit și să facă față noilor provocări, precum clima, lupta împotriva terorismului, gestionarea migrației și apărarea”.

Direcțiile sunt cunoscute: în legătură cu “pactul verde”, Comisia Europeană propune să se întărească sistemul de vânzări de cote de emisii poluante (ETS) și să se aloce încasările obținute bugetului comunitar, să se creeze o “taxă pe carbon” la frontierele UE și să se instituie o taxă pe plasticele de unică folosință.

Digitalul, al doilea mare șantier european, va trebui să contribuie și el, prin taxa GAFA, în pregătire de trei ani. O relansare a proiectului de taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) este adusă în discuție de asemenea, ca și o contribuție a “marilor întreprinderi care beneficiază cel mai mult de piața unică”.

Lista nu este exhaustivă și idei există în număr mare în Parlamentul European, unde socialiștii propun o taxă pentru cei superbogati.

Suveranitate europeană

Astăzi, resursele proprii, anume taxele vamale și o parte din TVA colectată de fiecare stat, nu mai reprezintă decât 28% din bugetul comunitar, o parte în scădere continuă. Potrivit Comisiei, reforma ETS, taxa pe carbon la frontiere, noua taxă pe marile întreprinderi și Taxa GAFA ar putea aduce peste 30 de miliarde de euro pe an.

Din care pe hârtie, se pot rambursa cele 400 – 500 de miliarde de euro subvenții din planul de relansare (390 de miliarde, potrivit înțelegerii din Consiliul European – n. red.), de finanțat printr-un împrumut al Comisiei pe 30 de ani. Prin care, de asemenea, să se întărească suveranitatea europeană, alt obiectiv afișat de liderii continentali, conștienți de faptul că industria europeană nu poate începe o ecologizare decât dacă eforturile sale nu se transformă în dezavantaj competitiv, obiect al taxei pe carbon.

Clivaje culturale

Vor ști în sfârșit statele membre să-și asume responsabilitățile în acest domeniu dincolo de interesele lor naționale pe termen scurt? Felul în care Irlanda și Olanda, care găzduiesc sediile europene ale Apple și Amazon, au blocat până acum taxa GAFA nu îndeamnă la optimism.

După cum nici un deceniu de încercări infructuoase de a institui o TTF sau reticențele exprimate la summitul din acest weekend de Germania privind reforma ETS, sistemul actual asigurându-i venituri solide.

La aceste calcule naționale se adaugă importante divergente culturale. Așa cum explică eurodeputatul socialist Eric Andrieu, „țările din Nord consideră că impozitul este numai de competența statelor și se opun până și ideii de ‚impozit european’. Dar problemele cu care ne confruntăm nu se rezolvă la nivelul statelor, ci al continentului. Europa trebuie să se doteze cu mijloace pe măsura ambițiilor sale”. Altfel, acestea riscă să se lungească în timp.

Sursa: Les Echos / Autor: Derek Perrotte / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)